Grădina Botanică din Copou, înflorită în toate anotimpurile, Bojdeuca lui Creangă, locul în care poveștile copilăriei noastre au prins viață, cimitirul Eternitatea, acolo unde turiștii află lucruri noi despre personalitățile orașului în cadrul unor tururi ghidate, Mănăstirea Cetățuia și Mănăstirea Hadâmbu, adevărate oaze de liniște pentru cei care vor să fugă de zgomotul orașului. Sunt doar câteva locurile din Iași prin care vă purtăm într-o nouă călătorie prin România frumoasă.
Grădina Botanică din Copou, loc de relaxare pentru sute de mii de turiști
Fie că ajungeți aici în plină iarnă, când albul și griul de pe străzi este înlocuit cu rozul azaleelor și roșul cameliilor sau primăvara, când vă puteți plimba printre pomii înfloriți, lalele și fel de fel de flori care mai de care mai frumoase, Grădina Botanică din Iași e un loc care nu trebuie ratat, mai ales că are o istorie veche. E chiar prima grădină botanică din țară, fondată în 1856.
„Unicitatea Grădinii Botanice din Iași, pe lângă un peisaj, sigur, foarte generos, pe dealul Copoului, oferă, de exemplu, primele expoziții florale organizate într-o grădină botanică din România”, spune Cătălin Tănase, directorul Grădinii Botanice.
În timpul verii, trandafirii de aici sunt motiv suficient să vă programați o vizită, iar toamna e cu adevărat o poezie, pentru că aici este, în această perioadă, cea mai importantă colecție de crizanteme dintr-o grădină botanică din țară.
Numai în 2024 peste 350 de mii de oameni s-au plimbat pe aleile grădinii botanice din Iași, întinsă pe o suprafață de aproximativ 90 de hectare. Iar la câteva minute de mers pe jos, tot în Copou, puteți vizita Teiul lui Eminescu, un simbol al orașului.
Bojdeuca lui Creangă – locul unde s-au născut Amintirile din copilărie
Opriți-vă neapărat la casa unde Mihai Eminescu a fost oaspete jumătate de an, locul în care bunul lui prieten, Ion Creangă, și-a așternut poveștile pe hârtie.
„Aici, la bojdeucă, Creangă și-a scris întreaga operă, după ce-l cunoaște pe Eminescu. Poveștile, povestirile, basmul Harap-Alb, Amintirile din copilărie, toate, Creangă le-a scris aici”, spune muzeograful George Drîmbei.
Și dacă tot am pomenit de Creangă, noi ne-am oprit și la o alivancă, despre care însuși povestitorul ne-a spus în scrierile sale. Dan Gorbănescu, proprietarul restaurantului, și-a dorit să pună în farfurie exact ce aflase din poveștile lui Creangă: „Alivancă din zona Neamțului, povestea Creangă despre ea, poți să faci fel și fel de feluri. Poți să o faci fel principal, cu mărar. Atâta inventivitate în mintea bunicilor noastre”.
Rețetă simplă și bună, pe care ne-a explicat-o bucătăreasa în timp ce lucra la ea. Cinci ouă, bătute bine-bine, 11 linguri de zahăr și unt puțin topit. Și neapărat mălai. Mai adăugăm și 100 de grame de făină de grâu, 350 de grame de smântână, brânză și lapte.
Cât am așteptat să scoatem alivanca din cuptor am avut timp să admirăm fiecare colțișor din casa construită în 1906 și care chiar arată ca din altă lume.
„Am apelat la meșteri populari, artiști, care mi-au înțeles, cumva, dorința și împreună am făcut spațiul ăsta, nu știu, muzeu interactiv”, povestește Dan Gorbănescu, proprietarul restaurantului amenajat în casa-muzeu.
Cimitirul Eternitatea - Tur turistic în istoria personalităților Iașiului
Am mâncat alivanca, am admirat casa și am pornit din nou la drum. Doar ca să ne oprim într-un loc care, la prima vedere, ar putea să vi se pară puțin ciudat dacă vorbim de obiective turistice. Dar vă asigurăm că merită. Cimitirul Eternitatea se întinde pe o suprafață de aproximativ 25 de hectare. Cei care ajung în Iași pot face tururi ghidate aici, unde pot găsi inclusiv mormântul scriitorului Ion Creangă.
„Turul ghidat s-a născut din dorința de a face cunoscută istoria orașului, pentru că aici putem spune că vorbim practic de identitatea noastră, a ieșenilor. E un loc care concentrează toată istoria în câteva pietre funerare”, spune Irina Tacu, ghidul care le arată turiștilor locurile de interes din cimitir.
Mănăstirea Cetățuia și Mănăstirea Hadâmbu, oaze de liniște și credință
În Iași găsim istorie la tot pasul, fie că ajungem într-un parc, la muzeu, în cimitir, biserică sau mănăstire. Părintele Dosoftei, de la Mănăstirea Cetățuia ne-a povestit despre cum a apărut lăcașul de cult: „În 1665 Gheorghe Duca, proaspăt voievod al Moldovei, de la Palatul Culturii, unde era curtea domnească, vede dealul acesta frumos, plin cu vii și livezi, și aici, în vârful dealului, era o bisericuță mică, înconjurată cu zid, și a gândit ca pe locul acestei bisericuți să facă o mănăstire”.
Poiana cu Cetate – loc de popas pentru mâncare ca la mama acasă
În Poiana cu Cetate am nimerit pe la ora mesei, așa că am făcut un popas la Anca, unde vin mereu turiștii care vor să mănânce tradițional. Iar Anca ne-a îmbiat la un borș de fasole cu urzici pe care abia le culesese din pădure. Am ajutat și noi cât am putut. Am tăiat legumele luate din grădină, iar Anca s-a ocupat și de aluatul pentru turte. Am avut grijă să ne facem timp să dăm iama și-n cămară, unde am găsit zeci de borcane cu tot felul de bunătăți.
Despre „vedeta” pusă la păstrare ne-a povestit chiar gospodina casei: „Este dulceața de pere cu vin, care e făcută de mine, adică o rețeta a mea inventată, nu am avut timp să o înregistrez. Dar este super bună, super aromată, cu un gust special. Are cuișoare, anason stelat”.
După ce am mâncat de toate, am profitat de vremea bună și ne-am plimbat pe un traseu de aproximativ doi kilometri și jumătate prin pădurea din Poiana cu Cetate. Traseul e de dificultate redusă și trece printr-o arie protejată.
Mănăstirea Hadâmbu – locul care îngrijește deopotrivă oameni și animale
De aici am plecat spre comuna Mironeasa, aflată pe un vârf de deal, la baza căruia a fost creat, simbolic, Drumul Crucii. Ne oprim la Mănăstirea Hadâmbu.
„Mănăstirea Hadâmbu datează din secolul al XVII-lea, și anume, din anul 1659. Este o veche ctitorie a unui boier grec pe nume Iani Hadâmbu”, ne-a povestit protosinghelul Iores Goraș.
Locul este unul aparte și pentru că în curte este și o mică grădină zoologică. Lame, struți, cerbi, mufloni, sunt doar câteva dintre animalele îngrijite aici.
Casa Muzeelor din Iași – locul în care putem învăța atât despre istoria tragică, cât și despre istoria frumoasă
Nu putem să închidem episodul de azi fără să vă arătăm Casa Muzeelor din Iași. Nu am lăsat-o întâmplător la final. Aici, trecutul e, în același timp, frumos, dar și lecție pentru viitor.
„Sunt cinci muzee. Cel mai important, dacă este să ne luăm după semnificația locului, este muzeul Pogromului de la Iași pentru că, aici, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial avut loc masacrul împotriva evreilor”, spune Nicoleta Dabija, coordonatorul Casei Muzeelor.
Apoi Muzeul Teatrului Evreiesc în România, Muzeul Literaturii Române, reamenajat în 14 săli, dintre care trei conceptuale, făcute de trei artiști. Și Muzeul Poeziei, muzeu de artă făcut în totalitate de artistul Ion Barbu. De altfel, Iașiul este în rețeaua UNESCO a orașelor creative din lume la categoria literatură, alături de Bremen sau Rio de Janeiro.
Cel de-al cincilea muzeu, cel mai vizitat de altfel, este Muzeul Copilăriei în Comunism.
Editor coordonator: Amalia Dascălu
Jurnalistă Euronews: Carmen Ciocan
Operator imagine: Dan Podăriță
Montaj: Cosmin Buță
