România frumoasă în Iași, orașul celor șapte coline

Publicat la: 25/09/2025 06:11 • Actualizat la: 25/09/2025 07:38

Mergem în Iași, orașul care adună într-un mănunchi tot ce are Moldova mai frumos. Mai presus de toate, e orașul în care regăsim cele mai diverse forme de cultură, în care oamenii frumoși la suflet își întâmpină oaspeții cu tot ce se cuvine, orașul studențesc prin definiție și orașul în care credința se îmbină în cel mai armonios mod cu diversitatea în gândire.

România frumoasă în Iași, orașul celor șapte coline

Carmen Ciocan, jurnalistă Euronews: „A venit momentul să fiu turist la mine acasă. Iași, orașul celor șapte coline. Numit așa pentru că este îmbrățisat de șapte dealuri”.

De pe dealul care adăpostește rezervația naturală Repedea, am coborât în orașul care a fost inclusiv capitală a Regatului României în timpul Primului Război Mondial. Călătoria noastră începe cu miros de cafea, într-un tramvai pictat, proiect în care, de 12 ani, mai mulți tineri creează povești.

Silviu Teodor-Stanciu, președinte Asociația TramClub: „Proiectul este unicat și prin faptul că toate aceste 21 de tramvaie personalizate, până în prezent, au devenit gazda a numeroase evenimente dedicate comunității ieșene. Vorbim despre evenimente culturale și evenimente sociale, campanii, lansări de carte, tururi ghidate, ateliere”.

Tramvaie vechi, pictate de voluntari

Tramvaiul cafenea circulă doar în weekend și este un prilej nu doar pentru a vizita orașul, ci și pentru a afla istoria locului.

„Piața Unirii, kilometrul zero al orașului. A fost creată în anul 1900”.

Carmen Ciocan, jurnalistă Euronews: „Piața Veseliei, așa mai este cunoscută această piață, pentru că aici s-a jucat pentru prima dată Hora Unirii, în 1859, chiar înainte ca Alexandru Ioan Cuza să fie ales în Iași și București. Este și intersecția a trei străzi importante de aici, din oraș, strada Lăpușneanu, bulevardul Ștefan cel Mare și strada Cuza Vodă. Și este și locul în care putem să hrănim porumbeii”.

Palatul Culturii din Iași, locul unde „cântă” clopotele

Din Piața Unirii luăm orașul la pas, pe bulevardul Ștefan cel Mare, de unde ni se dezvăluie unul dintre simbolurile Iașiului. Palatul Culturii are o suprafață desfășurată de peste 34 de mii de metri pătrați, iar turnul central al clădirii atinge 55 de metri înălțime. În turn se află și clopotele care ”cântă” Hora Unirii.

Vlad Alui Gheorghe, educator muzeal, Palatul Culturii din Iași: „Mecanismul a fost adus aici la finalizarea construcției clădirii și de 100 de ani face o treabă excelentă. Este împărțit în două părți: prima parte, cea de aici, operează cele trei ceasuri, iar cea de-a două operează clopotele din turn, funcționând pe un principiu care se numește carion sau cutie muzicală, având un tambur cu 69 de pini, care, la fiecare oră, se învârte, acționează aceste sârme, iar clopotele de sus cântă Hora Unirii”.

Carmen Ciocan, jurnalistă Euronews: „Suntem în Palatul Culturii, o clădire simbol a Iașiului, o clădire impresionantă atât în exterior, cât și în interior. Aici veți găsi patru muzee, iar, pe vremuri, când eram copilă, se spunea că Palatul Culturii din Iași are atâtea încăperi câte zile are un an”.

Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii, Iași: „Adăpostește peste 300 de mii de exponate, un centru de restaurare și bucură an de an peste 450 de mii de oameni. E un spațiu viu, un spațiu divers, un spațiu în care cultura este acasă și așteaptă mereu iubitorii să se bucure de ea”.

Din orice unghi îl privești, Palatul domină împrejurimile. Totul e poezie, de la clădire la grădina din spatele ei. De altfel, construcția e pe locul doi în topul celor zece cele mai recenzate muzee din România pe google maps. Ne continuăm drumul, admirăm Casa Dosoftei și ne întoarcem spre inima orașului.

Iași – casă pentru peste o sută de biserici

Pe bulevardul Ștefan cel Mare găsim una dintre cele mai frumoase clădiri din oraș, Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, zidită între anii 1635 și 1639.

Arhimandrit Elisei Nedescu, stareț Mănăstirea Trei Ierarhi: „Broderia din exteriorul Mănăstirii Sfinților Trei Ierarhi este din anul 1639, atunci când a fost finalizată biserica mănăstirii și sfințită pe data de 6 mai”.

De altfel, broderia, care inițial ar fi avut și ancadramente îmbrăcate cu foiță de aur, e în mare parte, cea originală, din vremea domnitorului Vasile Lupu. Asta deși mănăstirea a fost aproape de dispariție la un moment dat.

Arhimandrit Elisei Nedescu, stareț Mănăstirea Trei Ierarhi: „Un incendiu foarte puternic, petrecut în anul 1670, atunci când mănăstirea a fost arsă în întregime de către tătari. Însă a fost refăcută la scurt timp”.

În pronaosul mănăstirii sunt patru morminte voievodale, inclusiv cel al lui Alexandru Ioan Cuza. Și tot aici au stat, aproape 200 de ani, moaștele Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. În 1888 au fost mutate în catedrala Mitropolitană, unde sunt și astăzi. De atunci, mii și mii de oameni vin aici în fiecare an, la mijlocul lunii octombrie, la unul dintre cele mai mari pelerinaje ortodoxe din Europa.

Carmen Ciocan, jurnalistă Euronews: „În capitala Moldovei, România frumoasă arată ca imaginea din spatele meu. De Hramul Sfintei Cuvioasei Parascheva ajung la Iași pentru a se închina la moaștele Ocrotitoarei Moldovei”.

Preot Lucian Apopei, director de comunicare Arhiepiscopia Iașilor: „Vorbim despre România frumoasă și nu putem face acest lucru fără să ne referim la partea spirituală a țării noastre. Și atunci când facem acest lucru, Moldova și Iașiul reprezintă o zonă esențială în această direcție”.

Catedrala în sine e un obiectiv care nu trebuie ratat. La mai bine de patru metri sub clădire, există un muzeu cu șapte săli.

Mihai Olteanu, muzeograf la Muzeul Mitropolitan Iași: „Culoarul acesta, de fapt, e a cincea sală a muzeului. Se numește Calea Crucii. O expoziție dedicată mărturisitorilor din temnițele comuniste și a crucii pe care au dus-o ei pentru libertatea noastră. (...) Ne aflăm în ultima sală a muzeului, sala Baptisteriu. Se numește așa datorită acestui bazin folosit pentru botezul adulților convertiți la ortodoxie”.

Carmen Ciocan, jurnalistă Euronews: „Tot ca element de unicitate în această sală este pictura de pe cupolă. În partea stângă sunt pictați sfinți din România în timp ce în partea dreaptă sunt pictați sfinți din alte țări precum China, Japonia sau Irlanda”.

Ne întoarcem la suprafață și, la câțiva pași distanță de Catedrala Metropolitană, le găsim și pe cele romano-catolice. Catedrala “Adormirea Maicii Domnului” este din 1789.

Cristian Diac, consilier, Episcopia romano-catolică Iași: „Aceste altare au fost aduse din Padova, executate așadar în Padova, cu marmură din Veneția. Dacă vorbim, în schimb, de candelabru, acesta a fost adus din Paris. Dacă ne referim la orga clasică, de sus, ea a venit din Austria”.

Tot aici, din 2005, este și catedrala “Sfânta Fecioara Maria Regină”, impresionantă prin arhitectură și frumusețea vitraliilor.

Cristian Diac, consilier, Episcopia romano-catolică Iași: „Această formă circulară și cu ferestrele de sus în număr de 24 ne poate vorbi și despre Fecioara Maria care este regină și care primește o coroană. Catedrala întreagă poate fi văzută ca o coroană imensă”.

Gastronomie la înălțime

A venit momentul pentru o binemeritată pauză. Așa că ne-am așezat la masă... la înălțime.

Carmen Ciocan, jurnalistă Euronews: „După ce am luat la pas orașul am decis să ne odihnim. Și nu oricum, ci admirându-l de sus și mâncând din preparatele tradiționale, dar și internaționale care se pregătesc”.

Suntem îmbiați la masă cu promisiunea unui piept de rață la tigaie, cu garnitură de arpacaș, cu fructe uscate și sos de portocale. Iar „procesul fabricației”, clar, ne face poftă de mâncare.

Paul Gorban, bucătar chef: „Vom pune și o crenguță de rozmarin pentru aromă și un gust mai plăcut. Pregătim garnitura. Punem un pic de unt, lăsăm să se topească un pic, să se caramelizeze, punem câteva stafide, muguri de pin, nuci caju și goji”.

Stingem cu un pic de coniac, adăugăm arpacașul, apoi sucul de portocale, un pic de sare și lasăm să se întâmple minunea culinară.

Paul Gorban, bucătar chef: „Acesta este preparatul nostru, piept de rață, la tigaie, cu arpacaș și fructe uscate”.

Masa este însă și mai bogată.

Carmen Ciocan, jurnalistă Euronews: „Mulțumesc! Cum spuneam, sunt preparate pe alese. De la un piept de rață, aici avem un preparat tradițional cu bulz, dar avem și un platou cu creveți, cu caracatiță și, bineînțeles, desert. Pentru că nu poate lipsi desertul de pe masă, avem două prăjituri preferate: pavlova și papanași”.

Simona Veteleanu, manager hotel Iași: „Turismul din Iași s-a dezvoltat mult în ultimii ani. Mai ales imediat imediat după pandemie, Iașiul a devenit o destinație de city break, care, până atunci, era mai puțin cunoscută”.

Iar la lăsarea serii, am mers să vedem unul dintre motivele pentru care Iașiul e cunoscut și ca fiind capitala culturală a țării. La Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, cu sala plină, se juca spectacolul de operă „Carmina Burana”.