O călătorie în județul Alba înseamnă o nouă descoperire… la fiecare pas. Pentru că aici, în inima Transilvaniei, oamenii pe care i-am întâlnit, obiceiurile pe care ei le păstrează și le transmit mai departe, peisajele montane spectaculoase, toate ne-au oferit imaginea unui ținut care are un loc special pe harta turistică a României.
Rimetea, sat de poveste
Autenticitate, oameni ospitalieri, arhitectură unică. Pe toate le-am găsit în Rimetea, localitatea desemnată destinația anului 2025, la categoria „sate de poveste”.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: „În anul 1999, satul a primit distincția „Europa Nostra” din partea Comisiei Europene. Este un loc cunoscut pentru superbele sale case, dar și pentru uluitoarea natură care-l înconjoară. Pornim așadar într-o nouă călătorie”.
Aflat în zona munților Trascău, satul este cu adevărat protejat de natură. Localnicii spun că Piatra Secuiului chiar este ca un paznic pentru Rimetea. Turiștii ajunși aici se bucură deopotrivă de peisaje, de imaginea caselor vopsite în alb, de drumeții, dar și de mâncarea deja celebră. La punctul gastronomic local de aici, doamna Ghizela le oferă călătorilor un adevărat festin culinar.
Ghizela Szabo, proprietară punct gastronomic local: „În copilărie, am pregătit primul meu… tocăniță de cartofi, a fost cu cârnați. Și, când m-au lăudat părinții ce bun este, cred că atunci am prins curaj. Când oaspeții noștri pleacă zâmbind de aici, atunci ne bucurăm și ne gândim că am făcut un lucru foarte bun”.
Când vezi meniul zilei, nici nu-ți vine să mai faci și alte planuri. Ciorbă de tarhon, cotlet de porc în sos de ceapă, rețeta specială a gazdei noastre și… desertul. Dar s-o luăm cu începutul și să-l lăsăm pe cameraman să aleagă ce vrea să testeze. Cu o mișcare a camerei, ne-a spus că preferă țuica de prune
„Cristi, vrei afinată?
Vrei țuică de prune?
În viața viitoare mă fac chef-bucătar și promit să-mi iasă sosul ăsta de ceapă la fel de bun!”.
Satul Rimetea, sursă de inspirație pentru mobilier autentic
Lăsăm desertul pe mai târziu, pentru că a fost o surpriză și pentru noi. Între timp, îl vizităm pe domnul Francisc, meșter popular. Mobilierul realizat și pictat de el este un brand artistic care a depășit cu mult granițele satului Rimetea. De peste 40 de ani, meșterul își perfecționează tehnica, folosind însuși satul ca sursă de inspirație.
Francisc Szabo, meșter popular: „Nu vreau să folosesc cuvinte mari, dar, pentru mine, alt loc în lumea asta drag ca ăsta nu este. Oarecum noi, localnicii, ne-am conștientizat prin anumite surse și canale că noi avem aici o valoare europeană pe care trebuie s-o protejăm și s-o păstrăm. Dacă te plimbi în sat, vezi așa o ciudățenie: totul e alb, sunt fantastic de frumoase, ca arhitectură, ca stil unic, cu diversitatea mare-mare a lor, mă refer la case, în special. Și într-un fel trebuie să spunem că și natura care ne-nconjoară are un rol fantastic și foarte mare”.
Este și motivul pentru care peste o sută de mii de turiști ajung aici în fiecare an, iar cel puțin o treime dintre ei sunt străini.
Vizită la castelul din... Cetate
Păstrăm Rimetea în suflet și ne continuăm călătoria. Mergem să vizităm un castel în... Cetatea de Baltă.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: „Este un castel în inima Transilvaniei și are o istorie de sute de ani. De-a lungul timpului, a avut 45 de proprietari. Iar numele castelului are legătură cu primul și ultimul proprietar cu descendență nobilă. Acest loc reprezintă de fapt o îmbinare armonioasă între vinuri, arhitectură, autenticitatea satului transilvănean și eleganța aristocrației de altădată. Bine ați venit la Castelul Bethlen-Haller!”.
Dacă ajungeți aici, veți trăi o experiență completă. Pentru că la Bethlen-Haller, istoria de 500 de ani a edificiului este dublată de poveștile scrise de-a lungul timpului ȘI în domeniul viticulturii. Castelul este invariabil legat de uriașele podgorii din jurul său, adică 2.540 de hectare de viță de vie.
Tradiția viticolă din epoca feudală a regiunii este astăzi dusă mai departe de membrii familiei Necșulescu. De altfel, tot ei sunt și cei care au restaurat acest veritabil monument arhitectural al Transilvaniei. Lucrările au început în 2003 și au durat aproape două decenii.
Andreea Marcu, ghid Castelul Bethlen-Haller: „Castelul inițial a fost gândit drept o reședință de vânătoare, de aceea am amenajat un salon cu specific de vânătoare, un salon de muzică, pentru că cu siguranță aceștia aveau și o zonă de bal”.
Despre arhitectura castelului a cărei construcție a început în secolul al XVI-lea se spune că ar fi fost inspirată de faimosul castel Chambord din Franța, de pe Valea Loirei. Iar din istoria locului nu lipsesc, firește, nici legendele.
Andreea Marcu, ghid Castelul Bethlen-Haller: „Se spune că acest castel ar fi legat de un altul, aflat la 15 km distanță de locul unde ne aflăm, iar nobilii maghiari s-ar fi vizitat prin intermediul acelui tunel cu o caleașcă. Într-adevăr legenda este frumoasă, dar greu de demonstrat”.
Podgoria Târnave, cea mai mare podgorie cu proprietar unic din țară
Dacă ajungeți în zonă, nu evitați „cea mai mare podgorie cu proprietar unic din România, dar și din Europa”: Podgoria Târnave.
Ioan Mărginean, director tehnic de viticultură: „Aroma Transilvaniei este adusă de soiul Fetească Regală. Și vă pot spune că-l avem în cultură pe 804 hectare. Asta spune multe despre acest soi și despre multele game de vinuri pe care le facem folosind acest soi”.
Viță de vie cât vezi cu ochii și 15 soiuri de struguri, un patrimoniu viticol extrem de important pentru specialiștii în domeniu.
Alba Carolina, cetatea care a unit românii
Iar acum, din această cetate bahică, mergem într-o altă cetate: Alba Carolina. Alba Carolina are o suprafață de peste 70 de hectare și este cea mai mare cetate din România. Privită de sus, are formă de stea cu șapte colțuri. Forma este specifică fortificațiilor de tip Vauban, construite astfel pentru eficiență maximă în apărare.
Ioana Hațegan, profesoară: „O cetate extraordinară, una dintre cele mai importante cetăți din Sud-Estul Europei, clădită pe vestigiile altor două cetăți, castrul roman, în care erau cantonate trupele legiunii a XIII-a, Gemina și construit în 106. Apoi cetatea medievală care a fost construită în secolul XVI-XVII, din rămășițele castrului roman”.
Apoi, la începutul secolului al XVIII-lea, Imperiul austro-ungar a ridicat în această zonă marea cetate Alba Carolina, al cărei nume provine de la împăratul Carol al VI-lea, cel care guverna imperiul în acea perioadă.
Ioana Hațegan, profesoară: „Poarta din spatele meu este împodobită cu basoreliefuri ce prezintă războaie, figuri legendare din mitologia greco-romană, dar, ce are aparte este că, în aceste basoreliefuri, se reia și o parte din bătăliile purtate de austro-ungari cu turcii, cu Imperiul Otoman”.
Și tot aici, în Cetatea Alba Carolina, se află Sala Unirii, unde a avut loc adunarea pentru proclamarea Marii Unirii. Patru ani mai târziu, la Alba Iulia, în octombrie 1922, erau încoronați Regele Ferdinand și Regina Maria, ca un gest simbolic al unirii tuturor românilor.
În această citadelă a Unirii, am descoperit o masă cu totul specială, de fapt, o avanpremieră pentru stabilirea unui record mondial.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: „Va fi o masă cu 10.000 de persoane, o masă care va lua forma stelei, adică forma cetății Alba Carolina”.
Alexa Vâlcan, fondator „Masa care unește”: „Masa care unește din Alba Iulia s-a pornit. Masa care unește înseamnă pentru Alba Iulia toată comunitatea laolaltă, și masa care unește înseamnă Alba Iulia pentru că Marea Unire a avut deja loc la Alba Iulia”.
Dacă tot am vorbit despre masă, vă povesteam la începutul călătoriei despre deliciosul meniu din satul Rimetea. Am păstrat pentru final magicul desert preparat de doamna Ghizela.
Discuție reporter – bucătăreasă:
„Ta daaam!
Este cuib de viespe tradițional din Rimetea.
Este făcut din aluat de casă?
Da… cu unt și zahăr și lapte.
Este săculețul cu cenușă. E prima oară când aud. Și este un desert pe care cred că îl găsiți doar aici la Rimetea”.
Acum nu ne mai rămâne decât să vă invităm și pe voi să vizitați aceste locuri, care ne-au cucerit. Noi sigur vom reveni în județul Alba. Până data viitoare, nu uitați să fiți călători prin România frumoasă!
editor coordonator: Amalia Dascălu
jurnalistă Euronews: Alida Mocanu
operator imagine: Cristi Petrescu
montaj: Cosmin Buță