Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Pericolele din adâncuri. Sute de mii de viețuitoare marine mor anual prinse în plase de pescuit abandonate pe fundul Mării Negre

Sute de mii de viețuitoare marine mor anual prinse în plase de pescuit abandonate pe fundul Mării Negre. Vorbim de tone de unelte pescărești, adevărate capcane care îi pun în pericol chiar și pe scafandri sau pe turiștii care se aventurează în expediții pentru explorarea adâncurilor. Pentru recuperarea acestora, autoritățile pun la bătaie 1,2 milioane de euro, bani europeni, pe care să îi dea pescarilor interesați să adune gunoaiele din mare.

Mii de tone de plase pescărești abandonate zac pe fundul mării de zeci de ani. Poluează apa și pun în pericol toate viețuitoarele marine. Potrivit statisticilor, 136 de mii de viețuitoare marine mor anual în Marea Neagra din cauza acestor unelte de pescuit fantomă.

Din anul 1997, numărul speciilor marine afectate de astfel de plase abandonate în adâncuri s-a dublat, susțin cercetătorii, de la 267 la 557, în prezent.

Adrian BÎlbă, cercetător științific: Peștii se prind în plase și există mortalități în perioade de prohibiție, de exemplu, în perioade în care ei ar trebui să fie protejați, pe de o parte, și pe de altă parte plasele acestea se mărunțesc, devin microplastic, nanoplastic, intră în corpul peștilor.

Plasele reprezintă principala cauză de deces în rândul delfinilor

Numai anul trecut, peste 200 de mamifere au eșuat pe țărm, iar peste jumătate aveau urme de unelte pescărești.

Pericolul este uriaș și pentru oameni, mai ales pentru amatorii de scufundări.

Șerban Ionescu, scafandru: Există posibilitatea ca un scafandru să rămână agățat într-o plasă, să nu aibă posibilitatea să o taie și să își termine rezerva de aer. Dacă nu este însoțit de un alt scafandru care să îl ajute, atunci riscul e major.

Soluții există, susțin specialiștii, care s-au reunit la Constanța pentru a stabili planul de acțiune.

Marian Paiu, președinte ONG Mare Nostrum Constanța: Un prim pas este monitorizarea acestor puncte sau identificarea acestora și, implicit, informarea celorlalți parteneri, după care acțiuni de clean-up efective pentru scoaterea lor.

Marian Avram, Președinte Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură: În programul aprobat de Comisia Europeană pentru România este o linie de finanțare destinată pescarilor și asociațiilor de pescari de 1,2 milioane de euro, bani pe care pescarii îi pot lua dacă predau la puncte desemnate de autorități plase abandonate, pierdute sau peturi.

Ghidurile de accesare sunt în lucru, iar acțiunile de colectare a plaselor abandonate ar putea începe în maximum un an. Pescarii susțin, însă, că nu pot colecta uneltele de pescuit fantomă.

Laurențiu Mirea, președintele Asociației de pescuit Marea Neagră: Noi, cât am mai putut cu pescarii, am mai adunat la mal, dar avem o problemă mare și gravă. Chiar dacă pescarii le aduc în zona unde acostează ambarcațiunile de pescuit, nu au ce să facă cu ele, nu există infrastructură de colectare, nu există spații autorizate, chiar dacă noi vrem să aducem aceste deșeuri la mal, cine le preia? Ce facem cu ele? Umplem malul de deșeuri?

Voluntarii din Constanța au reușit, anul trecut, să elimine din mare peste o jumătate de tonă de plase pescărești abandonate.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE