Lucrările de dragare realizate pe canalul Bâstroe exercită „o presiune de neacceptat” asupra Deltei Dunării, „una dintre puținele delte care au mai rămas foarte frumoase și naturale”. Avertismentul a fost lansat de profesorul Alfred Vespremeanu, oceanograf și geomorfolog, care le cere autorităților române să negocieze cu Ucraina deoarece „amenințările sunt teribile” la adresa deltei.
Directorul Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale ”Sf. Gheorghe” a evidențiat că autoritățile ucrainene vor să transforme canalul Chilia într-o rută de navigație maritimă până la portul Ismail „care înseamnă până departe în interior, care înseamnă circa 95 de kilometri”. Acest lucru ar genera mai multă poluare, iar, din punctul său de vedere, „este o decizie neinspirată inclusiv economic, dar putem să înțelegem că strategic își doresc acest lucru”.
Într-un interviu acordat Euronews România, profesorul Alfred Vespremeanu a evidențiat că Delta Dunării este o ”o asociație de tipuri de piesaj unică”.
„E foarte important să o păstrăm. Contextul în care ne aflăm cu această posibilă intervenție majoră pe canalul Chilia și pe terminațiunea Bâstroe poate să pună o presiune exagerat de mare pe artificializarea părții nordice a Deltei Dunării”, a declarat Alfred Vespremeanu, la Euronews România.
Ce implică dragarea pe canalul Bâstroe, pe care Ucraina o are în plan
Profesorul Alfred Vespremeanu a explicat că dragarea „în mod normal, pornește de la gura de vărsare către amonte”.
„E Delta secundară a Chiliei și acesta este brațul Bâstroe. Se numește Bâstroe pentru că înseamnă rapid, fiind cel mai scurt din Delta Chiliei are și cel mai rapid.
Dragajul pornește din zona cea mai vulnerabilă, care se colmatează cel mai rapid, respectiv gura de vărsare. Sedimentele se adună în mod natural. Artificial trebuie să le dai la o parte pentru a menține o adâncime utilă navigației fluviale sau maritime. Depinde de ce se intenționează”, a afirmat specialistul.
Expert: Ucraina vrea să transforme canalul Chilia în rută de navigație maritimă pentru a conecta portul Ismail de Marea Neagră
„Prima consecință: dacă draghezi canalul Bâstroe, atunci prima consecință în raport hidrologic va fi că va trage mai multă apă acest braț din brațele colatarale. Este vorba despre Stambulul vechi care este brațul cel mai mare din Delta Chiliei și apoi brațul Oceacov care este oricum într-o fază de eroziune.
Într-o primă fază care înseamnă câțiva ani buni, poate chiar un deceniu, impactul este aici.
Ceea ce aflăm este că proiectul mare intenționat de ucraineni înainte de război este de a transforma canalul Chilia într-o rută de navigație maritimă până la Ismail care înseamnă până departe în interior, care înseamnă circa 95 de kilometri.
Asta dacă s-ar pune în practică, dacă s-ar ajunge la adâncimea dorită de autoritățile ucrainene, care e de circa 8,2 metri, vorbim de un impact mult mai mare și la o altă scară decât s-ar draga punctual aici”, a menționat Vespremeanu.
Dragarea pe brațul Chilia, o decizie neinspirată inclusiv economic
Expertul a evidențiat că autoritățile române nu știu care este în prezent adâncimea pe brațul Bâstroe, însă „pentru circulația maritimă, adâncimea uzuală este de minimum șapte metri”
„Probabil că intenționează un dragaj de până la 8,2 metri, tocmai pentru ca să aibă o anumită rezistență în timp. E important că brațul Chilia are această adâncime în mod natural, în cea mai mare parte a lui, cum o are și brațul Sf. Gheorghe.
(...) E important de înțeles că brațul Chilia este cel mai nepotrivit de folosit în acest scop, fiindcă el este de departe cel mai lung, iar acum 160 de ani, când Comisia Europeană a Dunării a analizat trasarea unei căi navigabile maritime în 1856, după Tratatul de la Paris, a ales cu bună știință brațul Sulina și într-adevăr este foarte potrivit pentru acest scop.
Pe ultimul loc ar fi brațul Chilia din câteva considerente. Unul - este foarte lung, doi - se varsă în Marea Neagră în zona în care platoul continental este puțin adânc și atunci foarte rapid se colmatează.
La gura de vărsare a lui Bâstroe și în general pe delta Chiliei avem de-a face cu cei mai slabi curenți. E mult mai greu să o menții navigabilă. Vitezele cel mai mici sunt la gurile Chiliei și pe urmă, categoric mai mari, Sulina și Sfântul Gheorghe.
Este o decizie neinspirată inclusiv economic, dar putem să înțelegem că strategic își doresc acest lucru”, a precizat profesorul Vespremeanu.
Dragarea, un pericol pentru culturile de sturioni
„Dacă dragajele se vor face pe o întindere mare a brațului Chilia, pe perioada dragajului și o perioadă după, de ordinul lunilor de zile, înseamnă că întreg sedimentul respectiv este afectat. E vorba de specii de faună care vor afecta puternic sturionii în perioada respectivă.
E un impact real și nu știm unde, când și cum se draghează.
Dragajul este un proces periodic care ar trebui să revină cu o anumită frecvență în zona de vărsare. Acolo se tot colmatează. Pe braț ar trebui să ne mențină încât să faci destul de rar”, a explicat el.
Prof. Vespremeanu, despre cum este afectată Delta Dunării de dragarea canalului Bâstroe. „Aducem un impact negativ nedorit și care nu este necesar”
În acest context, profesorul universitar le-a cerut autorităților să găsească ”soluții prin dialog, pentru că altfel va fi rău pentru toată lumea”
”Există un studiu de impact care a început înainte de război. Asta arată clar intenția lor (a ucrainenilor) care e într-adevăr veche, de a transforma brațul Chilia într-o arteră maritimă de navigație, în ciuda faptului că nu este potrivită față de restul. Putem înțelege economic că au această dorință.
Dacă se pune în operă, este o presiune exagerat de mare. Nu este o catastrofă, nu putem vorbi că distrugem delta. Pe termen mediu și lung, aducem un impact negativ nedorit și care nu este necesar”, a afirmat profesorul universitar.
Totodată, expertul a evidențiat că prezența mai multor nave pe brațul Chilia ar înseamna „mai multă poluare”
”Dacă întreg brațul s-ar adânci până la Ismail, automat adâncirea ar fi continua și fără să draghezi spre ceatal. Ușor-ușor ar trage mai multă apă din brațul Tulcea, din brațele românești - Sulina și Sfântu Gheorghe - ceea ce nu e dorit.
Ai nevoie de o redistribuire rațională. Trebuie prin dialog cu partea ucraineană să putem pe termen mediu și lung să controlăm distribuția apei pe aceste brațe pentru a-i fi tot mai bine Deltei.
Autoritățile române trebuie de urgență să invite la dialog partea ucraineană”, a evidențiat el.
Pericolul dragării canalului Bâstroe de Ucraina. ” Este o presiune de neacceptat în una dintre puținele delte care au mai rămas foarte frumoase și naturale”
Profesorul a afirmat că „amenințările sunt teribile”, în cazul în care lucrările de dragare s-ar realiza fără un studiu transparent.
„Nu avem niciun motiv ca pe termen mediu și lung să agreăm un dragaj și existența unei a doua rute maritime pe brațul Chilia. Este o presiune de neacceptat în una dintre puținele delte care au mai rămas foarte frumoase și naturale.
Probabil că pe termen controlat, pe termen scurt, pe durata războiului, poate că prin dialog am putea accepta existența unor dragaje punctuale.
Sunt poate 10 kilometri de dragat și poate am putea fi de acord, pentru că impactul ar fi local. (...) Să fie un studiu transparent, să cunoaștem adâncimile, să acceptăm împreună soluția pe un termen bine stabilit în timp”, a concluzionat el.
