În februarie 2023, cercetătorii au remarcat că banchiza din Antarctica a suferit o topire istorică, deși era iarnă în emisfera sudică. Pe 16 februarie a fost data la care suprafața banchizei a înregistrat cel mai mic nivel de la debutul, în urmă cu 45 de ani, a măsurătorilor prin satelit, 2,06 milioane de kilometri pătrați.
De atunci, oceanografii și alți oameni de știință au constat că gheața nu-și mai revine, ceea ce este extrem de grav, conform AFP.
La sfârșitul lunii iunie, Observatorul European Copernicus a înregistrat date cu adevărat îngrijorătoare. Deficitul de gheață de pe mare, în zona Antarctica, este de 2,5 milioane de kilometri pătrați, adică de cinci ori mai mult decât suprafața Franței. Iar gheața s-a refăcut într-un ritm extrem de lent.
Banchiza din Antarctica are un ritm extraordinar de lent de refacere
Astfel, în luna iunie, suprafața banchizei a fost de 11,5 milioane de kilometri pătrați, ceea ce înseamnă cu 17% mai puțin decât media din perioada 1991 - 2020. De remarcat că, în ultimii 35 de ani, banchiza din Antarctica a rămas stabilă din acest punct de vedere. Ba mai mult, în septembrie 2014, a atins un record, care a însemnat peste 20 de milioane de kilometri pătrați. Recordul a fost primul după 1979.
"În 2015, totul s-a dat peste cap. Am pierdut în doi-trei ani ceea ce am câştigat în 35 de ani. Din 2016, sunt bătute recorduri aproape în fiecare an şi se pare că aceste recorduri nu sunt independente unele de altele", a declarat Francois Massonnet, climatolog la Universitatea catolică din Louvain (Belgia), citat de Euro.dayfr.
Acesta susține că este posibil să fie un fenomen care se autoperpetuează. Adică oceanul se încălzește vara, din cauza lipsei banchizei, iar apoi, "când revine iarna, trebuie eliberată prima dată toată căldura în exces, înainte ca gheața pe mare să se poată forma". Numai că această gheaţă este mai subţire, așa că se topeşte într-un ritm mai rapid la revenirea verii.
"Suntem îngrijorați. Ritmul de refacere este extraordinar de redus. În timp ce traversăm această încălzire climatică, extremele devin din ce în ce mai extreme", a precizat Ed Blockley, director cercetător în Grupul pentru Climă Polară din cadrul Met Office, serviciul britanic de meteorologie.
Jean-Baptiste Sallée, oceanograf: "Ne aflăm în fața a ceva nemaivăzut"
Acest fenomen este cauzat și de încălzirea globală, care capătă un ritm galopant. În consecință, ecosistemul și numeroase specii din Oceanul Atlantic sunt puse în pericol.
"Banchiza formează terase, tuneluri, labirinturi și este o zonă de refugiu pentru vieţuitoare, care se pot ascunde astfel de prădători. Banchiza este și o zonă de odihnă, de năpârlire şi de reproducere pentru multe mamifere şi păsări marine", a spus Sara Labrousse, cercetătoare specializată în ecologie polară la CNRS (Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică din Franţa). În banchiză se află krill și crustacee, care formează hrana multor prădători.
Un alt efect al spargerii prea timpurii a banchizei este că focile tinere, care au puţină grăsime şi au blană insuficient de impermeabilă, pot muri de hipotermie dacă au căzut în apă, după cum a precizat Sara Labrousse.
"Este un eveniment inedit şi îngrijorător. Ne aflăm în faţa a ceva nemaivăzut, cu o banchiză care nu creşte într-un ritm natural. Întrebarea este dacă am intrat într-un nou regim. Dar este încă prea devreme pentru a răspunde. (...) Este ceva în ritm cu schimbările climatice care încep să aibă impact asupra banchizei din Antarctica", a spus Jean-Baptiste Sallée, oceanograf şi climatolog la Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică din Franţa (CNRS).
Ce se știe este însă că oceanul, care este mai închis la culoare, reflectă o cantitate mai mică din razele solare în comparație cu gheaţa albă şi, astfel, stochează mai multă căldură. Ca efect al topirii banchizei, aceasta nu mai joacă rolul de tampon între valuri și calota glaciară, iar astfel, sunt accelerate topirile și scurgerile ghețarilor în ocean.
Și la Polul Nord se înregistrează temperaturi nemaivăzute. De exemplu, în Groenlanda, acestea sunt cu 10 grade mai mari decât media.
