Un nou raport Oxfam avertizează că o parte dintre cei mai bogați investitori ai lumii obțin beneficii atât din industriile care contribuie la încălzirea globală, cât și din afacerile care se dezvoltă în urma dezastrelor climatice, scrie Euronews.com.
În timp ce averile lor le permit să se protejeze de efectele fenomenelor extreme, comunitățile vulnerabile suportă o mare parte din costuri.
Cele mai bogate persoane ale lumii contribuie în mod disproporționat la criza climatică și, în același timp, pot obține profituri din consecințele acesteia, arată un nou raport publicat de organizația Oxfam, înaintea conferinței ONU privind schimbările climatice COP31, care va avea loc în Turcia.
Raportul descrie un mecanism prin care investițiile în industrii poluante sunt urmate de câștiguri din sectoare care se ocupă de pregătirea pentru dezastre, intervenții de urgență, asigurări și reconstrucție. Oxfam numește acest fenomen un „dublu dividend”: investitorii pot beneficia atât de pe urma activităților care alimentează criza climatică, cât și de pe urma afacerilor generate de efectele acesteia.
Potrivit organizației, această situație riscă să adâncească inegalitățile economice, deoarece oamenii cu venituri reduse sunt adesea cei mai expuși inundațiilor, incendiilor, valurilor de căldură și altor fenomene extreme, având totodată mai puține resurse pentru a se recupera după dezastre.
Ce arată analiza Oxfam
Raportul analizează 217 companii care activează fie în sectoare ce contribuie la schimbările climatice, fie în domenii legate de prevenirea dezastrelor și refacerea zonelor afectate.
Potrivit Oxfam, companiile incluse în analiză au înregistrat în 2025 profituri medii de 1,8 miliarde de dolari și au distribuit acționarilor, în medie, peste un miliard de dolari.
Organizația estimează că piața mondială a serviciilor de recuperare și reconstrucție după dezastre ar putea crește de la 70 de miliarde de dolari la 92 de miliarde de dolari anual până în 2029.
În acest context, Oxfam avertizează că interesele financiare ale unor investitori pot fi legate atât de activități care generează emisii ridicate, cât și de serviciile și produsele necesare pentru gestionarea efectelor încălzirii globale.
Raportul nu susține că toate investițiile persoanelor foarte bogate urmează acest model, ci evidențiază suprapunerea dintre anumite sectoare poluante și cele care pot beneficia economic de pe urma dezastrelor climatice.
Cei mai bogați 0,1% emit mai mult decât jumătate din populația săracă a lumii
Diferențele sunt vizibile și în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră. Potrivit analizei Oxfam, cei mai bogați 0,1% dintre oameni — aproximativ opt milioane de persoane — generează, prin emisiile asociate, mai multă poluare cu carbon decât jumătatea cea mai săracă a populației globale, estimată la aproximativ 3,5 miliarde de oameni.
Investițiile celor mai bogați 1.000 de miliardari ai lumii au fost asociate cu emisii de aproximativ 486 de milioane de tone de dioxid de carbon echivalent în 2025. Dacă ar forma o singură țară, aceste emisii ar plasa grupul pe locul 19 la nivel mondial în clasamentul poluatorilor, potrivit raportului.
Oxfam mai arată că 71% dintre investițiile analizate sunt plasate în sectoare cu nivel ridicat de poluare, precum industria petrolului și gazelor și cea chimică.
Organizația estimează, de asemenea, că emisiile asociate celui mai bogat 1% din populația lumii au contribuit la aproximativ 20% din încălzirea globală înregistrată din 1990. Conform calculelor prezentate în raport, emisiile generate într-un singur an de acest grup ar putea provoca aproximativ 1,9 milioane de decese suplimentare asociate căldurii extreme, pe parcursul secolului următor.
Aceste cifre sunt estimări bazate pe metodologia utilizată de Oxfam și pe cercetări privind legătura dintre emisii, încălzirea globală și efectele asupra sănătății.
Cei bogați se pot proteja mai ușor de dezastre
Raportul atrage atenția și asupra diferențelor dintre persoanele care provoacă o parte importantă a emisiilor și cele care suportă consecințele.
Persoanele înstărite își pot permite să locuiască în zone mai sigure, să cumpere locuințe mai bine protejate, să încheie asigurări private sau să plătească servicii specializate de intervenție. În schimb, familiile cu venituri mici au adesea economii limitate și locuiesc în zone mai vulnerabile, unde locuințele și infrastructura sunt mai puțin rezistente la fenomene extreme.
După o inundație, un incendiu sau un val de căldură sever, gospodăriile cu resurse reduse pot pierde locuințe, recolte și venituri, fără să aibă suficiente economii pentru a-și reveni rapid. Costurile alimentelor, reparațiilor și asigurărilor le pot afecta suplimentar bugetele.
Oxfam descrie dezastrele climatice drept factori care amplifică inegalitățile existente. Organizația citează și cercetări publicate în revista științifică Nature, potrivit cărora numărul deceselor provocate de inundații este de șapte ori mai mare în țările cu inegalități mai accentuate.
Angajamentele climatice ale statelor rămân insuficiente
Raportul Oxfam apare într-un moment în care și angajamentele guvernelor privind reducerea emisiilor sunt considerate insuficiente pentru limitarea încălzirii globale.
Potrivit unei evaluări recente a ONU, planurile climatice naționale ar conduce la o reducere a emisiilor globale de gaze cu efect de seră de numai 6% până în 2035, comparativ cu nivelul din 2019. Anul trecut, estimarea indica o reducere de 10%.
Chiar dacă toate statele și-ar îndeplini integral angajamentele, inclusiv obiectivele condiționate de sprijin suplimentar, scăderea emisiilor ar ajunge la aproximativ 9%, mult sub nivelul de 60% considerat necesar de oamenii de știință pentru limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.
În paralel, un alt raport al ONU arată că finanțarea globală pentru combaterea schimbărilor climatice a crescut, ajungând în medie la 1.900 de miliarde de dolari anual în perioada 2023-2024. Cu toate acestea, fondurile rămân insuficiente în raport cu nevoile globale.
Ce măsuri cere Oxfam
Organizația solicită guvernelor să reducă emisiile generate de persoanele foarte bogate, inclusiv pe cele asociate investițiilor lor, și să crească finanțarea pentru adaptarea la schimbările climatice în țările vulnerabile.
Printre propuneri se numără taxarea mai consistentă a marilor averi și a companiilor din sectorul combustibililor fosili, precum și impozitarea suplimentară a bunurilor de lux cu emisii ridicate, cum sunt avioanele private.
Oxfam cere, de asemenea, majorarea finanțării publice nerambursabile pentru adaptarea climatică și măsuri care să împiedice obținerea unor profituri excesive din intervențiile de urgență și reconstrucția după dezastre.
