Seceta prelungită și scăderea alarmantă a nivelului Dunării și al râurilor provoacă schimbări majore în ecosisteme. Apa tot mai caldă și lipsită de oxigen afectează peștii, păsările și vegetația, în timp ce speciile mai rezistente, inclusiv cele invazive, găsesc condiții favorabile pentru a se răspândi și pot pune în pericol speciile locale.
Pe măsură ce debitele Dunării și ale râurilor scad, apa se încălzește și pierde din oxigen. În unele zone, efectele sunt deja vizibile, iar peștii ajung să sară la suprafață în căutarea apei mai bine oxigenate.
„Peștele sare de nebun la mal, nu mai are oxigen. E un dezastru total”, povestește un localnic.
Schimbările nu se văd doar în apă. Oamenii din zonele afectate spun că și numărul păsărilor a scăzut.
„Nu prea mai sunt păsări. Rar. Înainte era... spre exemplu, insula aia era plină. Alaltăieri am văzut undeva la 10 pescăruși, dar nu mai sunt păsările de erau anul trecut. Dunărea e un dezastru total toată”, spune un localnic.
„Dacă apa s-a dus, nu prea mai sunt nici păsări, nici oamenii nu se mai duc la pescuit. E greu pentru toți, s-a uscat și iarba. Animalele nu au nici ce mânca”, spune un alt bărbat.
Speciile mai rezistente pot lua locul celor locale
Schimbările sunt vizibile și în zonele protejate de-a lungul Dunării și Jiului. Temperaturile ridicate și lipsa apei au favorizat înmulțirea algelor, iar scăderea cantității de oxigen pune în pericol peștii.
În aceste condiții, speciile mai rezistente se adaptează mai ușor și pot ajunge să le ia locul celor locale.
„Există totuși specii rezistente, considerate invazive, cum e carasul argintiu, care a fost identificat în trecut în Dunăre, dar a fost observat tot mai frecvent și în râul Jiu”, a explicat Alina Niculescu, purtător de cuvânt al Coridorului Jiului.
„Această specie este rezistentă la schimbările climatice, are toleranță la poluare și la condițiile de apă cu oxigen scăzut și astfel poate lua locul unor specii protejate din Coridorul Jiului”, a adăugat aceasta.
Carasul argintiu supraviețuiește acolo unde alți pești nu mai rezistă
Cu alte cuvinte, carasul argintiu supraviețuiește acolo unde alți pești nu mai rezistă. Se înmulțește rapid, suportă apa mai caldă, mai poluată și cu puțin oxigen și concurează cu speciile locale pentru hrană și spațiu.
Pe măsură ce condițiile se înrăutățesc, carasul se poate răspândi tot mai mult, în timp ce alte specii dispar.
Presiunea asupra ecosistemelor nu va dispărea prea curând. Hidrologii spun că seceta va continua și în perioada următoare.
Dunărea are acum, la intrarea în țară, un debit de aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă, la nivelul minimului istoric.
