Inundațiile devastatoare din Nepal și Tibet ar fi putut fi declanșate de ruperea unui lac glaciar sau de prăbușirea unui ghețar din Himalaya. Experții avertizează că fenomene asemănătoare se pot produce și în Alpi, pe măsură ce creșterea temperaturilor accelerează topirea ghețarilor și dezghețarea permafrostului, potrivit Euronews.com.
Un torent de apă, noroi și resturi a străbătut aproape 170 de kilometri prin sud-vestul Tibetului și a ajuns în centrul Nepalului, unde a măturat localități și a ucis sute de oameni.
Olaf Eisen, profesor la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Polare și Marine și la Universitatea din Bremen, explică faptul că astfel de dezastre sunt posibile și în Europa, în special în regiunile înalte din Alpi.
Regiunile montane devin tot mai instabile
Dezastrul din Nepal a fost însă mult mai amplu decât evenimentele produse până acum în Europa. Potrivit estimărilor prezentate de Olaf Eisen, volumul avalanșei a fost de 10 până la 20 de ori mai mare decât cel al prăbușirii produse în mai 2025 în satul elvețian Blatten.
Localitatea fusese evacuată înainte ca o masă de rocă și gheață să se prăbușească, însă un bărbat în vârstă de 64 de ani și-a pierdut viața.
„Retragerea rapidă a ghețarilor și dezghețul permafrostului destabilizează regiunile montane înalte”, a avertizat glaciologul.
Cele mai expuse sunt zonele situate la altitudini cuprinse între 2.500 și 3.000 de metri, inclusiv regiuni din Franța, Italia, Austria și Elveția. Riscul crește în timpul valurilor de căldură și al episoadelor cu precipitații abundente.
Aproximativ 1.000 de ghețari au dispărut în Elveția
Aproximativ 1.000 de ghețari au dispărut în Elveția din 1850 și aproape 1.000 de kilometri pătrați au rămas fără stratul de gheață, potrivit datelor citate de postul elvețian SRF.
Printre ghețarii monitorizați se află Weisshorn East, unde s-au produs trei prăbușiri de mici dimensiuni într-o singură săptămână. Frederic Imboden, primarul localității Randa, a declarat că ghețarul este supravegheat de mai mulți ani, deoarece prezintă periodic mișcări.
Specialiștii estimează că din acesta s-ar putea desprinde câteva sute de mii de metri cubi de gheață. Autoritățile susțin că locuitorii nu sunt în pericol în acest moment, însă au închis preventiv traseele de drumeție și pistele pentru biciclete din apropiere.
Cum provoacă încălzirea climei prăbușirea ghețarilor
Prăbușirile pot face parte din ciclurile naturale ale ghețarilor, însă schimbările climatice provocate de activitatea umană contribuie tot mai mult la destabilizarea acestora.
Situația este deosebit de periculoasă în regiunile în care solul a rămas în mod tradițional înghețat pe tot parcursul anului. Aceste zone conțin permafrost, adică sol, rocă sau sedimente care au rămas înghețate cel puțin doi ani consecutivi.
Pe măsură ce temperaturile cresc, permafrostul începe să se dezghețe, iar ghețarul se topește inclusiv la bază. Acesta pierde astfel o parte din stabilitate și nu mai este fixat la fel de bine de sol.
Sub masa de gheață se pot forma și acumulări de apă. În timpul valurilor de căldură sau al ploilor puternice, presiunea poate crește până când partea frontală a ghețarului cedează și eliberează brusc o cantitate uriașă de gheață.
Un asemenea incident s-a produs în 2022 pe ghețarul Marmolada din Munții Dolomiți, în Italia. Un bloc uriaș de gheață s-a desprins și a provocat o avalanșă în care au murit 11 alpiniști.
Olaf Eisen atrage atenția că reducerea încălzirii globale este principala măsură prin care poate fi încetinită dispariția ghețarilor. Acoperirea mecanică a gheții oferă doar protecție temporară, este folosită în câteva domenii schiabile și necesită multă energie și forță de muncă.
