Valurile de căldură insuportabilă și schimbările bruște de climă vor fi din ce în ce mai frevcente aproape pe tot Globul. Organizația Mondială de Meteorologie avertizează guvernele și susține că multe dintre aceste schimbări se datorează fenomenului "El Nino".
Pe 3 iulie a fost cea mai călduroasă zi înregistrată vreodată la nivel global, potrivit datelor Centrului Național American pentru Previziuni de Mediu, însă la doar o zi distanță, recordul a fost depășit (17,18 grade Celsius - medie la nivel mondial). Dar căldurile insuportabile vor continua și factorul de disconfort termic va fi în continuare ridicat.
OMM avertizează că există posibilitatea doborârii mai multor recorduri climatice
"Debutul lui El Nino va crește foarte mult probabilitatea de a doborî recordurile de temperatură și de a aduce căldura extremă în multe părți ale lumii și pe ocean. Este un semnal către guvernele din întreaga lume pentru a mobiliza pregătirile în scopul de a limita impactul asupra sănătății noastre, asupra ecosistemelor și economiilor noastre", a spus secretarul general al OMM, Petteri Taalas, potrivit CNN.
Acesta avertizează guvernele să se pregătească și să implementeze din timp sisteme de avertizare a populației.
Fenomenul El Nino este o manifestare climatică naturală din partea tropicală a Oceanului Pacific, care aduce la suprafața apei temperaturi mai calde decât media și influențează major vremea de pe o mare parte din Glob.
Efectele El Nino vor continua să fie resimțite
Din cauza efectelor El Nino, numit și fenomenul Enso, precum și din cauza creșterii încălzirii globale, anul 2016 a devenit cel mai cald an înregistrat vreodată, conform OMM. Organizațiile de mediu avertizează de mulți ani că această creștere a încălzirii globale poate fi diminuată dacă nu s-ar mai folosi atât de mulți combustibi fosili.
Numai că recordul din 2016 ar putea fi oborât chiar în acest an sau în 2024, după spusele OMM, care susține că există o probabilitate de 90% ca El Nino să continue în a doua jumătate a anului 2023 cu o putere moderată. Acest fenomen este asociat de obicei și cu creșterea precipitațiilor în unele areale din sudul Americii de Sud, în sudul Statelor Unite, în sudul Africii și în Asia centrală.
În plus, pot exista și incendii de vegetație în zone precum Australia, Indonezia, părți din Asia de Sud, America Centrală și nordul Americii de Sud. Efectele se poot extinde și la nivel de agricultură. De xemplu, dacă vorbim despre India, o mare producătoare de orez, El Nino poate slăbi musonul care aduce acele precipitații utile în creșterea culturilor de orez. În acest an, tem
Potrivit unui studiu recent al publicației Science, Statele Unite ar avea de suferit de pe urma acestui El Nino și în cea ce privește partea economică, cu impact asupra prețurilor alimentelor, sau chiar asupra vânzărilor de îmbrăcăminte de iarnă. Aceeași sursă menționează că, în 1997-1998, au existat pierderi globale-record din această cauză, în valoare de 5,7 trilioane de dolari, iar în 1982-1983, acestea au fost de 4,1 triliarde de dolari.
Pe ocean, El Nino are ca impact cicloni care pot deveni periculoși în Pacific, acolo unde pot fi afectate și recifele de corali.
Ca efect, mediile temperaturilor ar putea depăși cu 1,5 grade Celsius nivelurile preindustriale, iar șansele de inundații, secetă extremă, incendii și lipsă de alimente ar putea crește dramatic. Potrivit Acordului de la Paris, există un angajament al națiunilor de a limita încălzirea globală la sub două grade Celsius în comparație cu temperaturile preindustriale. Însă s-au înregistrat deja 1,2 grade Celsius în ceea ce privește încălzirea globală a Planetei.
Potrivit OMM, există o probabilitate de 66% ca temperatura globală medie anuală între 2023 și 2027 să fie cu peste 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, timp de cel puțin un an din acest interval.
"Este un semnal de alarmă, sau un avertisment timpuriu că noi nu mergem încă în direcția corectă pentru a limita încălzirea globală la obiectivele stabilite la Paris, în 2015, menite să reducă substanțial impactul schimbărilor climatice", a spus Chris Hewitt, director al serviciilor climatice.
În 2023, deja au fost depășite mai multe recorduri climatice, cu temperaturi în creștere, atât în aer, cât și pe ocean, dar și niveluri record de poluare cu carbon în atmosferă și niveluri record al topirii ghețarilor.
El Niño apare, în medie, la fiecare doi ani până la şapte ani, iar episoadele sale durează de obicei între nouă şi douăsprezece luni.
Căldurile extreme și fenomenele extreme au determinat măsuri și în România. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet, a convocat, miercuri dimineață, Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU), constituit la nivelul MMAP. Decizia vine ca urmare a avertizărilor meteorologice de cod galben și cod portocaliu transmise de ANM.
