Militarii și polițiștii spun că sunt deschiși la stimulentele pregătite de Guvern pentru a rămâne în sistem după atingerea vârstei de pensionare, însă vor să aibă libertatea de a decide individual, nu să fie obligați prin creșterea accelerată a vârstei de retragere.
Pensiile militarilor și polițiștilor depășesc 14 miliarde de lei anual
În prezent, pensiile militarilor și polițiștilor costă statul peste 14 miliarde de lei anual. În același timp, valul pensionărilor anticipate riscă să se accentueze, ceea ce ar adânci deficitul deja existent de personal în aceste structuri.
După ce noua lege privind pensiile magistraților a trecut de Curtea Constituțională, Guvernul a anunțat că intenționează vină cu o serie de corecții pentru creșterea și uniformizarea vârstei de pensionare pentru beneficiarii de pensii speciale și de serviciu.
În ultima categorie intră militarii, polițiștii, jandarmii și angajații din serviciile de informații. În prezent, potrivit caselor sectoriale ale ministerelor de profil, peste 14 miliarde de lei constituie plățile anuale pentru pensiile a peste 200.000 de beneficiari foști angajați la Interne și Apărare.
ILIE BOLOJAN, premierul României:
„Privilegiile nejustificate nu-și au locul într-un sistem public, nu ne mai permite pensionarea la o vârstă care înseamnă 50-51-52 de ani, în luna martie vom veni cu un proiect de lege care va continua corecțiile”.
Guvernul a impus însă, de acum trei ani, un sistem de creștere progresivă a vârstei de pensionare în cazul angajaților MAPN și MAI pentru a se ajunge în anul 2025 la pragul standard de 65 de ani.
Stimulente pentru a amâna pensionarea, dar sindicatele avertizează asupra unui exod de personal
În acest an, MAPN ia în calcul să ofere militarilor care pot ieși la pensie un surplus de 10% la salariu pentru a-i stimula să rămână mai mult timp în sistem. Măsura, ce ar putea fi extinsă și la Ministerul Interne, vine însă cu un revers al medaliei: accelerarea procesului de creștere a vârstei minime de pensionare. Măsura este criticată de sindicatele de profil.
Cosmin Andreica, președinte sindicat Europol:
„Din punctul nostru de vedere este imposibil. Și nu pentru că o spunem noi, ci pentru că cifrele cu privire la speranța de viață a polițiștilor după vârsta de pensionare sunt extrem de scăzute. Vorbim despre 11-12 ani, aproximativ ca medie. Deja avem colegi care rămân 5 ani, în medie, în sistem după ce deja îndeplinit condițiile de pensionare”.
Horațiu Raicu, secretar general BNS:
„Există riscul apariție unor dezechilibre salariale interne și a unor percepții de inechitate, chiar și a unor litigii privind tratamentul diferențiat a personalului. Stimulentele pot fi prezentate ca un instrument util, să spunem, de management a resurselor în man umane, însă numai dacă acestea sunt integrate cu o reformă coerentă a sistemului de pensii ocupaționale. Poate nu ne plac și nu ne plac polițiștii de la rutier, dar trebuie să avem în vedere să ne punem în situația unui lucrător polițist la la rutieră, însă stai timp de aproape 20 de ani pe stradă, este foarte greu”.
Mai mult, reprezentanții polițiștilor cer un sistem de stimulente cu caracter permanent.
Vasile Zelca, președinte SNPPC
„Vom avea un exod de personal, pentru că oamenii s-au săturat de aceste modificări succesive ale legii. Depinde însă cum va fi aplicat acel 10%. De exemplu, ne putem gândi la un procent pentru primul an 3% pentru al 2-lea an, încă 3% pentru al 3-lea n. Încă 3% e o progresie geometrică care va mulțumi cât de cât omul care va rămâne în sistem”.
În prezent, Internele se confruntă cu un deficit de personal de 22% la o schema de personal de aproximativ 146.000 de posturi. În Armată situația este cu mult mai gravă. Doar 61% din efectivele necesare sunt ocupate de cadre active în acest moment. România are nevoie de minimum 100.000 de soldați pentru a-și asigura propria apărare.
