Unul dintre numele care apar în documentarul Recorder, „Justiție capturată”, judecătorul Laurențiu Beșu, a reacționat, pentru Euronews, după ce Curtea de Apel București l-a acuzat de minciună pentru că, în trecut, ar fi fost ofițer de informații la așa-numita direcție „Doi și un sfert”.
Magistratul spune că informația era publică, iar acum Curtea de Apel se răzbună pentru că el a îndrăznit să vorbească despre problemele din justiție.
Laurențiu Beșu spune că era public faptul că a lucrat în DGPI
Laurențiu Beșu, judecător: „Din punctul meu de vedere, toată această discuție despre parcursul meu profesional este doar de încercare de discreditare a persoanei mele, implicit de a induce ideea că ce am spus eu este fals. Tot ce am spus este adevărat și se poate verifica din documentele de la CAB sau cu informații de pe portalul instanțelor.
Ca să lămuresc și parcursul meu profesional, acesta a fost tot timpul public, nu a fost secret, a fost publicat pe site-ul Judecătoriei Fetești, instanța la care am început cariera de magistrat. Eu am terminat liceul militar de la Ploiești, apoi am urmat cursul Academiei de Poliție. Am fost ofițer la Inspectorul de Poliție al județului Giurgiu între 2001 și 2006. Apoi între 2006 și 2011 am fost ofițer la Serviciul Județean de Informații Giurgiu.
Aceste informații au fost tot timpul publice, au fost menționate și în adeverințele pe care le-am depus la înscrierea la examenul de admitere în magistratură. Anual dau declarații în care arăt că, în perioada 2006-2011, am lucrat la acest serviciu. Evident că, în acest moment, nu mai am nicio legătură cu acest serviciu, deoarece legea privind statutul magistratului spune clar că nu poți să fii magistrat și să fii în același timp ofițer de informații sau să ai vreo legătură cu un serviciu de informații.
Adeverința mea, depusă la dosarul pentru concursul de admitere în magistratură este emisă de DGPI. Se menționează că este emisă în vederea atașării la dosarul pentru concursul de admitere în magistratură. Anual dau o declarație în care menționez această informație. Sunt foarte mulți judecători sau procurori care au fost lucrători ai serviciului de informații în Ministerul de Interne. De exemplu, domnul Buliga, care și la acest moment este la Curtea de Apel București și intră în complet de judecată cu doamna Pencea. Și atunci nu știu de ce n-ar sesiza și la domnul Buliga.
Ei pot să mă acuze de minciună, dar simplul fapt că eu am lucrat la un moment dat la o anumită instituție nu înseamnă că ce am spus nu e adevărat. Informațiile pe care le-am spus se pot verifica, toate sunt verificabile, cum s-a dispus delegarea, cum s-a încetat delegarea. Eu am judecat și dosarul Dosarul Revoluției. Nu știu de ce, atunci când am judecat dosarul Revoluției, a apărut în presă că am fost la un moment dat în direcția aceasta de informații a Ministerului de Interne și atunci nu a fost nicio problemă. Deci nu s-a sesizat doamna președinte la acel moment?"
- „Doi și un sfert” este apelativul folosit pentru direcția de informații interne din Ministerul Afacerilor Interne, pentru că provine din unitatea militară UM2015 sub care funcționa structura inițială. Este o structură informativă din România post-decembristă. Acum, instituția succesoare poartă denumirea de DGPI, adică Direcția Generală de Protecție Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. DGPI colectează și analizează informații interne care țin de siguranța publică și siguranța internă, precum infracționalitate sau corupție în MAI. Totodată, DGPI coordonează și aplică standardele privind protecția informațiilor clasificate în interiorul MAI.
Judecătorul Laurențiu Beșu se așteaptă la represalii
La Euronews, Laurențiu Beșu spune că aceasta este o încercare de discreditare a sa. El susține că se așteaptă la represalii.
Laurențiu Beșu, judecător: „Eu mă aștept (n.r.: la represalii), pentru că știu modalitatea în care se reacționează. Nu e vorba numai de mine. Toți judecătorii vor îndrăzni, la un moment dat, să conteste deciziile conducerii pe căile legale. La un moment dat, s-a constituit un grup de judecători care au formulat o contestație împotriva hotărârii de colegiu. Toți acei judecători am suferit represalii.
Domnul Richițeanu, care era vicepreședinte în acel moment, a avut o acțiune disciplinară la Inspecția Judiciară, pe motiv că nu ai executat dispozițiile conducerii administrative, în sensul că a formulat acea contestație împotriva acelei hotărâri, care a și fost retrasă, pentru că au conștientizat că este nelegală. Se intenționa constituirea de completuri de apel specializate pe corupție, în condițiile în care chiar în decizia CCR se menționa că în apel nu este în regulă să se constituie astfel de complete pentru că s-ar restrânge foarte mult numărul de judecători care ar crea jurisprudență.
Nu pot să anticipez exact modul care se va reacționa, dar știind modalitatea în care se procedează, este de așteptat să se întâmple ceva. Nu am înțeles de ce au sesizat CNSAS. CNSAS se ocupă de fosta Securitate. Eu aveam 11 ani la Revoluție."
Judecătorul a mai spus că nu o cunoaște pe actuala șefă a Curții de Apel București (CAB), Liana Nicoleta Arsenie.
Laurențiu Beșu, judecător: „Eu nu am discutat cu ea niciodată personal (n.r.: cu șefa Curții de Apel). Eu nu am o relație personală, nu am discutat niciodată cu ea. Eu discutam cu șeful de secție de fiecare dată când se punea problema prelungirii sau nu a delegării, în sensul că ceream să fiu informat ca să știu care va fi pasul următor, să-mi găsesc, profesional, unde voi mai activa. Dar, cu doamna președinte, eu n-am avut niciodată nicio discuție.
Tot ce pot să le spun românilor este că ce am spus este adevărat. Eu nu am nimic de câștigat din tot acest interviu. Pur și simplu, am vrut să știe publicul care este realitatea din justiție, că există un mecanism condus de un anumit grup care poate controla absolut orice dosar din justiția din România. Mecanismele s-au cam expus. Acum românii hotărăsc ce fel de justiție își doresc. Din punctul meu de vedere, eu n-am făcut decât să informez, nu-mi doresc nimic pentru mine. La momentul de față, îmi doresc liniște pentru mine și pentru familia mea."
Reacția Curții de Apel București
Curtea de Apel București a reacționat ca urmare a acelui documentar făcut de Recorder, unde judecătorul Laurențiu Beșu face dezvăluiri. Printr-un comunicat de presă, CAB susține că declarațiile lui sunt denigratoare și „nu reflectă realitatea faptică”. Instanța a solicitat și o cercetare disciplinară împotriva judecătorului.
Comunicat CAB: „Justiția nu poate fi apărată prin minciună, iar independența ei nu poate fi invocată de cei care o subminează. (...) Afirmațiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare. (...)
Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională. Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public.
Orice verificare trebuie făcută de instituțiile abilitate, pe bază de probe și proceduri, nu prin presiune mediatică și narațiuni manipulative. Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept. Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale”.
