Termenul de „joburi fantomă” se referă la companiile care deschid, pe platformele de recrutare, posturi care, de fapt, nu sunt valabile, potrivit BBC.
„Joburile fantomă”, o problemă în creștere
Locurile de muncă fictive au devenit o problemă reală pentru piața muncii, atât în SUA, cât și în Europa. Un studiu din 2024 arată că 22% din posturile deschise de pe platformele de recrutare erau listate fără o intenție reală de recrutare. Un alt studiu spune că procentajul ar fi de 34%.
În 2025, cele mai recente date oficiale ale Biroului de Statistică a Muncii din SUA arată că, deși erau 7,2 milioane de locuri de muncă vacante în luna august, doar 5,1 milioane au fost ocupate.
În cazul lui Eric Thompson, un specialist tech din SUA cu o experiență de peste 20 de ani, procesul de „job hunting” a fost unul fără reușite.
„M-am uitat peste tot, am aplicat la poziții pentru nivelul meu de experiență, unele erau chiar și de juniori”, a declarat Eric Thompson, citat de BBC. Atunci, el și-a dat seama că, de fapt, aceste locuri de muncă disponibile nu există.
Această experiență l-a determinat să înființeze un grup de lucru care solicită adoptarea unei legislații pentru interzicerea practicii anunțurilor de angajare false în SUA. Acum, state precum New Jersey și California se implică activ în interzicerea postărilor cu locuri de muncă fictive.
Provincia canadiană Ontario deja a făcut marele pas, iar de la 1 ianuarie 2026, companiile din regiune sunt obligate să arate dacă locul de muncă este ocupat sau nu. În același timp, autoritățile din Ontario abordează și problema companiilor care nu își contactează aplicanții. Dacă un interviu a avut loc, ei au obligația să îi răspundă aplicantului în maximum 45 de zile.
Deborah Hudson, avocat al dreptului muncii din Toronto, atrage atenția că, deși are dubii în privința monitorizării eficiente a acestor probleme, este bine ca „atunci când oamenii întâmpină probleme, pot depune o plângere, iar aceasta va fi analizată”.
Cum distorsionează joburile fictive piața muncii
Jasmine Escalera, instuctor în domeniul carierelor și expert în recrutări, spune că unele companii își creează un fel de colecție de talente, pe care le-ar putea considera ulterior. Alte firme vor doar să arate cum au crescut, chiar dacă într-un mod arificial.
„Am realizat un sondaj în rândul managerilor de recrutare și am descoperit că unele companii publică posturi pentru a crea o selecție de talente. Nu înseamnă că nu vor să angajeze, ci mai degrabă că nu angajează imediat. Am constatat că altele își umflau cifrele și încercau să arate că firma este în creștere, chiar dacă nu este”, a explicat Escalera.
Indiferent de motivul acestor oferte pentru locuri de muncă false, Escalera avertizează că această practică are consecințe reale în piața muncii. Ea spune că statisticile stau la baza îmbunătățirilor pe piața muncii dar, dacă ele sunt falsificate sau conțin date eronate, cum ar fi această „inflație de joburi”, atunci acele îmbunătățiri și legi care ar trebui să protejeze angajatul nu vor fi eficiente.
Fenomenul de joburi fantomă este considerat un tip de destabilizare în piața muncii. Odată cu dezvoltarea tehnologiei AI, multe companii au început să reducă din personal, pentru a putea investi în inteligență artificială. Numai în 2025, companii precum Oracle și Bitdefender au redus din personal, chiar dacă motivul nu a fost unul strict legat de inteligență artificială. Microsoft, în schimb, a desființat 6.000 de locuri de muncă pentru a deschide calea investițiiilor în AI.
Cel mai probabil, aceleași companii păstrează posturi deschise pe platformele de recrutare, chiar dacă acestea nu pot fi ocupate.
