Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Retrospectiva Educației 2023: Două legi noi, o grevă de amploare a profesorilor și rezultate slabe la testele PISA

Publicat de: Ioana Nicolescu

2023 a început cu dezbaterile privind cele două proiecte ale legilor educației. După luni de discuții în Parlament, ele au fost publicate pe 5 iulie în Monitorul Oficial. Legea învățământului preuniversitar, cea care afectează aproape trei milioane de elevi, a fost cea mai controversată.

Legea învățământului preuniversitar, disputată

Principalele aspecte care au stârnit nemulțumirea societății civile au fost admiterea la liceu cu examen scris care va putea fi organizată peste patru ani, pe lângă Evaluarea Națională, și un Bacalaureat cu mai multe probe. Este vorba de două probe la două limbi străine și o probă complementară profilului liceal absolvit. Această formă de examen a maturității va intra în vigoare abia în 2029. Societatea civilă a protestat în special față de admiterea la liceu.

„Poate că, pe termen scurt, colegiile acestea naționale spun: „Iată, noi avem un anumit prestigiu, la noi nu poate să intre oricine”. Bun, de acord, nu trebuie să intre oricine care nici nu va fi capabil după aceea să facă față unui program de educație, de învățământ foarte pretențios în care elevii respectivi nu s-ar regăsi deloc”, a explicat fostul ministru al Educației, Mircea Dumitru.

2023, marcat de cea mai mare grevă a profesorilor din ultimele două decenii

Anul acesta a avut loc și cea mai de amploare grevă a profesorilor din ultimii 20 de ani. Timp de trei săptămâni, la finalul anului școlar, nu s-au ținut cursuri și zeci de mii de profesori au ieșit să protesteze în stradă, cerându-și demnitatea înapoi, pornind de la salarii mai bune. Protestele au culminat cu marșul de pe Podul Basarab din 9 iunie. Demnitarii le-au făcut promisiuni de măriri salariale.

Pe 12 iunie 2023, sindicatele au anunțat suspendarea grevei generale după ce guvernul s-a angajat, prin OUG, să mărească salariile cu 25% într-o primă tranșă, apoi cu 50% din ce le-a fost promis de la 1 ianuarie 2024. Promisiunea a fost, însă, parțial încălcată, pentru că majorările de la 1 ianuarie vor veni etapizat, în două tranșe și nu vor acoperi tot ce le-a fost promis.

„Dacă nu există un nivel minimal de decență pentru statutul de profesor, cei mai buni absolvenți de la fizică, chimie, biologie, psihologie, științe economice, pe care-i văd în universitățile noastre nu merg în zona preuniversitară”, atrage atenția rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David.

„Motivul pentru care alegem o carieră în viață este pentru că acel job ne inspiră, pentru că ne oferă perspective de dezvoltare și asta este ceva ce România chiar trebuie să îmbunătățească, jobul nu este doar financiar neatrăgător, ci și intelectual. Profesorii nu au o adevărată perspectivă de carieră în România”, a explicat Andreas Schleicher, directorul departamentului de Educație al OECD.

Elevii români, eșec la testele PISA 2022

Nu în ultimul rând, anul acesta au fost publicate și rezultatele testelor PISA 2022. România se află la coada clasamentului în Europa la Matematică, doar Bulgaria are rezultate mai slabe. Au fost testate competențele elevilor la lectură, științe și matematică. La primele două, elevii români au stagnat față de 2018, în timp ce la Matematică, rezultatele au scăzut.

Ministrul Educației, Ligia Deca, a avut un mesaj optimist, spunând că țara noastră are un sistem de educație rezilient, reușind să limiteze efectele pandemiei. Cu toate acestea, dorește să schimbe pedagogia matematicii astfel încât să fie mai adaptată competențelor măsurate prin testele PISA.

„Există o prăpastie mare între cei care vin din medii avantajate, care au rezultate chiar bune la testele PISA, și cei care vin din medii dezavantajate, diferența de performanță școlară în România este excepțional de mare large. Există o mare parte dintre tineri care nici măcar nu ating nivelul de bază la învățare astfel încât să devină autodidacți mai departe în viață. Este vorba de nivelul 2, ca să poată continua să învețe singuri și mulți nu au ajuns nici măcar în acest punct până la 15 ani și de aceea diferența dintre România și restul țărilor OECD este atât de semnificativă”, a explicat Andreas Schleicher.

„Dacă vrem să corectăm și să legăm lucrurile între ele, nu e voie ca itemii pe care-i avem la Evaluarea Națională și itemii de la Bacalaureat să fie atât de diferiți de logica PISA. Dacă spunem că itemii vor avea conținut a la PISA, și profesorii vor începe să predea în logica respectivă pentru a-i pregăti pe tineri pentru examenele naționale și atunci când începi să predai în această logică, să vedeți cum sistemul se poate schimba în 2-3 ani”, a explicat Daniel David.

Politicienii își continuă promisiunile și în anul 2024. Profesorii vor primi măriri salariale de 20% în primele 6 luni ale anului. De asemenea, tot anul acesta ar trebui aprobată și legea salarizării unitare. Nu în ultimul rând, educația va primi cel mai mare procent din PIB din ultimii ani.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE