România se confruntă cu un deficit bugetar uriaș, rezultat al unor ani de cheltuieli publice nesustenabile și al unei colectări slabe a veniturilor la buget.
În timp ce încasările fiscale rămân printre cele mai mici din Uniunea Europeană, miliarde de lei se pierd anual prin contracte supraevaluate, achiziții publice netransparente, scutiri fiscale acordate pe bandă rulantă și un aparat bugetar supradimensionat.
La toate acestea se adaugă evaziunea fiscală masivă și lipsa unor reforme reale în administrație, care fac ca România să cheltuie mult, dar să obțină prea puțin pentru cetățeni.
În fiecare zi, bugetul României ar putea fi mai bogat cu încă 148 de milioane de lei dacă taxa pe valoare adăugată s-ar colecta integral.
Ar însemna 54 de miliarde de lei în plus într-un singur an, bani din care s-ar putea construi cel puțin 10 spitale regionale într-un singur an. Comisia Europeană arată ca din 3 lei pe care statul român ar trebui să-i încaseze din TVA, 1 leu se pierde pe drum.
„Tva-ul este domeniul cel mai lucrativ al evaziunii. Este cel mai simplu să faci cei mai mulți bani în momentul în care te duci ca rețea de crimă organizată, ca infractor de carieră. Deci nu aici nu mai vorbim despre și oameni care mai ciupesc și e câte ceva pe aici, pe colo.
Vorbim despre niște profesioniști ai crimei, ai evaziunii fiscale care vin și practic își structurează lucrurile în așa fel încât să evite plata TVA, ulterior, să facă în așa fel încât să aibă niște rambursări de TVA TVA pe care îl cer cu succes înapoi de la niște state, deși nu aveau dreptul să-l primească. Și aici este zona unde trebuie să lucreze România.”, a declarat Năsulea.
Aceste sume imense ajung la firme care fraudează statul prin scheme de tip carusel. Fiscul scapă acești bani printre degete pentru că nu are un sistem digital care să urmărească transeul banilor în economie.
„S-a tot vorbit de-a lungul timpului că se va implementa tr-un soft, acest somn, soft omniscient, omnipotent, care putea să arate după aceea cu degetul și să spună a, aici are loc, aici este un caruseat TVA, aici s-a întâmplat, nu știu ce, da și este foarte bine dacă avem un asemenea software funcțional în momentul de față.”, a declarat Radu Magdin.
Aceste cifre ale pierderilor se regăsesc implicit în deficitul bugetar, care în această perioadă se dovedește a fi un cartof fierbinte pentru autorități. În primele 6 luni ale anului, diferența dintre veniturile și cheltuielile statului a ajuns la aproximativ 70 de miliarde de lei.
„E-Factura dă foarte multe informații în Ministerul de Finanțe și poate să ia destul de repede măsuri. De multe ori când le ia, e prea târziu. Deja TVA-ul pe care ar fi trebuit să-l colecteze, nu mai de unde să-l iei de la acele firme care ori sunt aproape dispărute, ori nu mai nu mai au niciun ban în bancă.
Cei care au fost corecți până acuma ei oricum vor rămâne corecți. Într-adevăr, este frustrant pentru ei să se trezească după, într-o perioadă scurtă, că presiunea este și mai mare, ca și cum ei ar fi vinovați, după ce că plătiseră până acum tot ei sunt vinovați și trebuie să plătească mai mult. Numai că este frustrant, poate este, poate deveni chiar și la un moment dat revoltător. Aceste companii pot lua și sigur vor lua astfel de măsuri de reducere a activității pentru a se proteja până când trece această perioadă.”, a adăugat Cristian Erbașu, om de afaceri.
Totuși, frauda cu TVA nu este singura formă de evaziune.
„Mica evaziune” fiscală în România este semnificativă și are un impact major asupra bugetului de stat, chiar dacă individual fiecare caz pare „neînsemnat”.
Ea cuprinde activități precum vânzări fără bon fiscal, muncă „la negru” sau „la gri”, închirieri nedeclarate. În decembrie 2023, Consiliul Fiscal a estimat că România pierde anual în jur de 16 miliarde euro din evaziune fiscală totală, dintre care o parte semnificativă constă în mici evaziuni repetate.
„Dacă statul ar vrea să încaseze ce are de încasat, ar încasa. Pentru că legislația avem, slavă Domnului, doar că vedem cu dezamăgire că această legislație nu este respectată de mai nimeni. Și mă refer aici la instituțiile publice care ar fi trebuit să verifice respectarea legislației și să-și facă treaba, pentru că despre asta vorbim.
Suntem într-un sat fără câini și până la urmă, dacă vorbim despre evaziune fiscală, vorbim, de fapt și de drept, despre incompetența statului, neputința statului de a-și face treaba. Pentru că dacă ne uităm la știri ce vedem la știri? Că o manicurist a fost prinsă făcând evaziune fiscală sau o doamnă care punea gene și făcea cursuri ca să-și întrețină copilul sau? Acum este un val puternic de notificări către organizatorii de evenimente care sunt obligați să-și dea toate datele și rezervările și informațiile pentru evenimentele care urmează. Evaziunea fiscală nu-i aici, da, e adevărat, sunt bani de coșniță.”, a spus Valentina Saygo, Președinta Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate.
Dacă ‘mica evaziune’ înseamnă bonuri nefăcute, chirii nedeclarate sau muncă la negru, ‘marea evaziune’ scoate miliarde din buzunarul statului prin scheme sofisticate, rețele internaționale și complicități locale.
Toate acestea au împins România la un deficit de peste 9% din PIB, pe care guvernanții caută să îl acopere cu pachetele fiscale. Numai că aceste pachete conțin mai degrabă vagi promisiuni de a ataca evazioniștii, fără ținte concrete, fără termene și fără mecanisme clare de aplicare.
În realitate, povara cade tot pe contribuabilii corecți, în timp ce rețelele de fraudă își continuă nestingherite activitatea, iar statul pierde an de an miliarde de euro care ar fi putut deveni investiții reale pentru cetățeni. Spre exemplu, statul ar avea de încasat anual 43.200 de lei doar de la o manichiuristă care nu dă bon și servește 4 cliente pe zi taxându-le cu câte 100 de lei.
