Economia României a început anul în scădere. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, Produsul Intern Brut a fost cu 1,2% mai mic în primul trimestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut.
Principala cauză este reducerea consumului, după nouă luni consecutive în care românii au cumpărat mai puțin. Comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele au avut cea mai mare contribuție negativă la evoluția economiei, iar scăderi au fost înregistrate și în industrie, IT, comunicații și sectorul imobiliar.
Printre puținele domenii care au susținut creșterea economică se numără construcțiile, cu un avans de aproape 8%, și investițiile. Cheltuielile pentru clădiri, infrastructură, utilaje și alte proiecte de dezvoltare au crescut cu 4,7%, limitând astfel declinul economiei.
Datele oficiale mai arată că românii reduc cheltuielile pe aproape toate categoriile de produse, de la alimente și bunuri de consum până la carburanți. În aprilie, vânzările din comerțul cu amănuntul au fost cu peste 5% mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Românii și-au redus cheltuielile la alimente, produse nealimentare și carburanți
Este a noua lună consecutivă de scădere a consumului, un semnal că presiunea inflației și austeritatea continuă să afecteze puterea de cumpărare.
Nici măcar perioada Paștelui nu a adus vânzări mai mari în magazinele din România. Aprilie 2026 a fost o lună slabă din acest punct de vedere, indiferent de comparație.
Daniel Coman, jurnalist Euronews: „Datele Institutului Național de Statistică indică o scădere de 5,4% față de aprilie 2025, deci față de Paștele trecut. Românii și-au redus cheltuielile și față de martie, iar magazinele au raportat vânzări cu 1,4% mai mici”.
Este un semn clar că în România, consumul se contractă. Aprilie a fost, de altfel, a noua lună consecutivă de scădere a vânzărilor din retail. Prețurile tot mai mari și salariile înghețate au contribuit din plin la această evoluție.
Daniel Coman, jurnalist Euronews: „Este interesant să analizăm la ce au renunțat oamenii. Dacă facem o comparație cu aprilie anul trecut, cea mai mare scădere a cifrei de afaceri este la produsele alimentare, băuturi și tutun, de 6,7%. Apoi la produsele nealimentare, minus 6,3%, iar aici intră orice, de la îmbrăcăminte, mobilă și detergenți la energie și electrocasnice. Nu în ultimul rând, și la carburanți, minus 0,7 procente”.
Adrian Mitroi, profesor de economie comportamentală: „În principal ne-am redus consumul de cele discreționare, adică cele la care am putut să reducem consumul. Ai văzut cum ne-am dus spre second-hand, electronicele le-am amânat. Din nefericire pentru alimentare, celelalte produse alimentare unde ai posibilitatea de substituire a produselor, la internet este complicat. Unde ai posibilitatea de substituire, ne-am dus invers, spre calitate mai slabă”.
Mulți români nu mai cumpără cantități mari, ci doar strictul necesar, chiar și atunci când vine vorba de alimentele de bază. Iar pentru unele produse, soluția este și mai simplă: renunță complet la ele.
În medie, o familie alocă în jur de 4.500 de lei pe lună pentru alimente și băuturi, potrivit Institutului Național de Statistică.
Datele statistice mai arată că o familie are cheltuieli totale de aproximativ 8.000 de lei pe lună.
