Românii sunt printre cei mai puțin preocupați din Europa să verifice informațiile pe care le găsesc pe internet. Conform datelor Eurostat, doar doi din zece verifică dacă ceea ce citesc în online este adevărat sau fals. Educația slabă și lipsa gândirii critice ne-au adus aici, spun specialiștii.
România, locul 25 din 27 în Uniunea Europeană
Conform datelor de anul trecut, România ocupă locul 25 din totalul celor 27 de țări ale Uniunii Europene la capitolul verificării conținutului din mediul online.
Mai exact, doar 18,2% dintre români verifică dacă ceea ce găsesc pe internet este adevărat sau nu, în timp ce media Uniunii Europene este de 29,2%.
- Irlanda – 63,6%
- Olanda – 53,1%
- Luxemburg – 45,2%
- Media UE – 29,2%
- România – 18,2%
- Lituania – 14,9%
- Grecia – 9,8%
România ocupă astfel locul 25 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, fiind urmată doar de Lituania și Grecia.
Concret, șase din zece irlandezi sunt sceptici în privința conținutului online și aleg să facă verificări. Românii, în schimb, tind să ia de bună o postare sau, cel mult, să o verifice cu ajutorul inteligenței artificiale. Prea puțini ajung însă să caute informația în rapoarte sau surse oficiale.
„Intru pe Google, pe ChatGPT și verific dacă știrea este adevărată”, spune un cetățean.
Inteligența artificială este folosită tot mai des pentru astfel de verificări, însă există și rezerve în privința răspunsurilor pe care le oferă.
„Inteligența artificială, dar până la urmă și ea spune din ce acumulează din mass-media, din informație. Dar până la urmă nu trebuie să credem tot ce vedem în mass-media, trebuie și noi să gândim puțin”, explică un alt respondent.
Alte persoane preferă să se bazeze pe site-uri cunoscute, pe care le consideră mai sigure.
„Intru numai pe site-uri aprobate, cu recenzii bune, site-uri mari”, povestește o persoană intervievată.
Iar pentru cei care nu verifică direct sursa informației, confirmarea poate veni pur și simplu de la televizor.
Sociolog: Gândirea critică trebuie exersată din copilărie
Potrivit specialiștilor, poziția României în clasament este cauzată inclusiv de problemele din educație și de lipsa exercițiului de a pune la îndoială și de a verifica informațiile încă din copilărie.
„Suntem foarte sus la analfabetism funcțional, pentru că avem o calitate a educației foarte joasă”, spune sociologul Gelu Duminică.
Acesta atrage atenția că gândirea critică este o abilitate care trebuie dezvoltată încă din primii ani de viață.
„Gândirea critică este o abilitate pe care noi trebuie să o exersăm din prima zi. «De ce?»-ul ăla pe care copilul îl exprimă de când e mic cine îl omoară? Adultul, pentru că nu mai are timp să-i răspundă”, explică sociologul.
Problema devine mai greu de corectat odată cu înaintarea în vârstă, spune Gelu Duminică.
„Acea persoană, de la o vârstă încolo, nu își dorește să se schimbe. Schimbarea la 40 de ani, vârsta mea, 50 aproape, necesită foarte multă muncă și să conștientizeze că greșește”, a adăugat acesta.
Un exemplu recent arată cât de repede pot circula informațiile false în mediul online. Administrația Prezidențială a fost nevoită să transmită un comunicat oficial pentru a dezminți informații potrivit cărora România urma să trimită trupe în Ucraina.
Președinția a precizat că informațiile sunt false și le-a catalogat drept o manipulare alarmistă, menită să alimenteze teoria potrivit căreia România ar urma să fie atrasă în războiul din Ucraina.
