România își consumă rezerva de apă pentru a acoperi deficitul de energie provocat de indisponibilitatea celor două reactoare de la Cernavodă. Hidroelectrica produce masiv în orele de vârf, însă apa folosită acum înseamnă rezerve mai mici pentru iarnă. În același timp, cresc presiunile și pe piața gazelor, unde experții avertizează că prețurile pentru consumatorii industriali ar putea urca cu peste 20%.
Apa din lacurile de acumulare a devenit una dintre principalele arme ale României în criza energetică. La orele de vârf, Hidroelectrica pompează în sistemul energetic național peste 1.600 MW.
Chiar și așa, din cauza secetei, pe aproape toate amenajările importante, debitele au coborât sub jumătate din valorile medii multianuale.
Expertul în energie Corina Murafa avertizează că folosirea unei cantități atât de mari de apă în această perioadă poate crea probleme în lunile următoare.
„E periculos să consumăm atât de multă apă acum. Înseamnă automat că nu facem decât să împingem necesarul de import de acum în perioada de iarnă”, a explicat expertul, care avertizează că atunci „va fi foarte scump să importăm”.
Hidroelectrica scumpește energia din octombrie
Din octombrie, Hidroelectrica scumpește energia cu 13% pentru clienții noi, ceea ce înseamnă un impact de aproximativ 7% în factura finală.
Astfel, la un consum de 100 kWh, factura ar urma să fie cu aproximativ 8 lei mai mare. La 300 kWh, diferența ajunge la 24 de lei, iar pentru un consum de 500 kWh, creșterea este de aproximativ 40 de lei.
Guvernul se așteaptă la majorări de peste 10% și la ceilalți furnizori. Iar acesta ar putea fi doar începutul.
Pentru firme, nota de plată ar putea fi și mai mare. IMM România estimează scumpiri de 20% la noile contracte, în timp ce sindicatele avertizează că majorările ar putea fi și mai mari.
„Estimările noastre, repet, duc la cel puțin 80% creșteri ale prețului la energie și, așa cum am spus, și la gaze naturale vom avea în perioada următoare creșteri de prețuri”, a declarat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical.
Acesta consideră că problemele din sector nu sunt recente.
„Situația energetică în România e una critică, nu e de ieri, de astăzi. Avem o stare de abandon în ceea ce privește politicile energetice în România, plus o mulțime de comportamente de tip speculativ”, a spus Dumitru Costin.
Presiune tot mai mare și pe piața gazelor
La gaze, populația are deocamdată o plasă de siguranță. Prețul pentru consumatorii casnici este plafonat până la finalul lunii martie. Presiunea există însă deja în piață.
Prețul gazelor pentru ziua următoare este de două ori mai mare decât în martie. Aproape 75 GWh au fost tranzacționați pe Bursa Română de Mărfuri, cel mai mare nivel din ultimele șapte luni. Volumul reprezintă peste o treime din producția zilnică a României.
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, spune că următoarea provocare pentru România va fi legată de gazele naturale și de prețurile tot mai ridicate.
„Următoarea provocare la care trebuie să răspundem și pentru care trebuie să fim pregătiți este cea a gazelor naturale, a prețurilor care se arată deja la maxime, la recorduri nemaiîntâlnite nici măcar la începutul crizei”, a declarat Cristian Bușoi.
Oficialul a pus situația pe seama mai multor factori internaționali, printre care închiderea Strâmtorii Ormuz, pagubele produse de bombardamentele din Qatar și războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
„Toate acestea duc la prețuri ridicate și la probleme în umplerea depozitelor pentru perioada iernii”, a explicat secretarul de stat.
Depozitele de gaze sunt umplute în proporție de aproape 74%
Depozitele de gaze ale României sunt umplute în prezent în proporție de aproape 74%, față de peste 90% cât ar trebui.
Corina Murafa explică faptul că în acest an a fost înmagazinată o cantitate mai mică de gaze decât în mod obișnuit, inclusiv pentru că prețurile au rămas ridicate și pe timpul verii.
„Am înmagazinat mai puține gaze decât în mod obișnuit pentru că, în mod obișnuit, existau stocuri minime asigurate, dar furnizorii cumpărau gaz din piață vara ca să îl vândă iarna, când prețul e ridicat. Acum problema a fost că prețul din piață a fost ridicat și vara. Printre cele mai mari prețuri din ultimii ani”, spune Corina Murafa.
În aceste condiții, furnizorii care cumpărau gaze vara pentru a le vinde în sezonul rece nu au mai avut aceeași capacitate financiară de a face acest lucru.
Expertul avertizează că „e foarte posibil ca prețurile să crească și cu mai mult de 20% pentru consumatorii industriali”.
Majorările s-ar putea reflecta ulterior în prețurile alimentelor și serviciilor. Blocul Național Sindical cere constituirea de urgență a unei comisii parlamentare de anchetă în domeniul energiei și gazelor.
România se află în stare de alertă energetică de aproape o lună și jumătate.
