Dezinformarea din mediul online nu are, în România, o lege dedicată, iar un proiect care ar introduce reguli mai stricte pentru platformele de socializare așteaptă, de mai bine de un an, votul decisiv în Camera Deputaților.
După incidentul din județul Cluj, unde oamenii vânau „ambulanța neagră", promovată pe TikTok, USR le cere parlamentarilor PSD să susțină proiectul. Social-democrații resping ideea și propun realizarea unui proiect mai solid.
Conținutul fals de pe rețelele de socializare le provoacă dureri de cap autorităților încă de la alegerile din 2024. Un proiect de lege care ar sancționa aceste postări a trecut de Senat și se află la sertar în Camera Deputaților de mai bine de un an.
PSD nu vrea să votreze proiectul USR privind combaterea fake news
Octav Vasilescu, jurnalist Euronews: „Dacă proiectul ar intra în vigoare, astfel de postări ar trebui eliminate în cel mult 15 minute. Deși sună cam dificil din punct de vedere tehnic, inițiatorii spun că platformele ar putea bloca acest tip de conținut cu ajutorul inteligenței artificiale”
Radu Miruță, viceprim-ministru interimar: „Astăzi, responsabili sunt ANCOM și CNA, care, atunci când primesc o sesizare, o înregistrează. Există un comitet care face o verificare. Durează câteva zile până se de o decizie dacă știrea este falsă sau nu, după care, punctual, în link-ul respectiv este eliminat.”
George Gima, deputat USR: „Dacă ne uităm la toți anii care au trecut și în care am fi putut să intervenim, inclusiv legea asta e un exemplu bun. Poate că am fi reușit să evităm astfel de situații. Eu nu i-aș blama pe cetățeni. Există mai multe categorii vulnerabile care pică în plasa acestor manipulări, în special pe rețelele de socializare.”
PSD a transmis că nu susține proiectul inițiat de USR, pe motiv că acele măsuri nu s-ar putea aplica și propune elaborarea unui text nou.
Mihai Ghigiu, deputat PSD: „Proiectul lui Miruță are foarte multe neajunsuri. De la termeni fără sens, cum ar fi conținut malițios... eu nu știu ce înseamnă asta, nu se descrie niciunde. Nu știm ce instituții vor aplica. E foarte simplu să vii cu un proiect de lege, faci o poză, arăți că ți-ai făcut treaba, dar în practică, acel proiect de lege nu este implementabil.”
Primarul din Cluj-Napoca, liberalul Emil Boc, spune că autoritățile ar trebui să ia măsuri după atacul asupra ambulanței.
Emil Boc, primar Cluj-Napoca: „Nu cred că interzicerea este soluţia. Oricând se vor găsi soluţii de a evita ceea ce interzici, dar de a pune sub control și de a controla conţinutul informaţiilor din reţele de socializare, pentru a nu fi spuse tot felul de prostii, fantezii, incitări la violenţă sau de altă natură”.
În 2024, Guvernul a lansat platforma #noFake pentru a combate conținutul fals de pe rețelele de socializare. Românii puteau sesiza aici postări și acestea intrau într-un proces de analiză. Numai că platforma nu mai este astăzi disponibilă.
În prezent, comunicarea de informații false poate fi pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani, însă doar în anumite condiții. Informația trebuie să fie răspândită cu bună știință, iar autorul să știe că este falsă. Prin urmare, legea nu îi sancționează pe cei care cred și distribuie, fără să știe că sunt false, conspirațiile promovate pe TikTok sau pe alte rețele.
