Dezinformarea cu ambulanța neagră care ar răpi copii a ajuns de o gravitate foarte mare. Consiliul Național al Audiovizualului anunță însă că astfel de mesaje existau chiar din 2022. În plus, CNA spune că sursa vine tot din Rusia și ar face parte din același război hibrid.
Rămân însă consecințele: șapte persoane au fost arestate după ce au atacat cu topoare ambulanței din județul Cluj.
Mircea Toma, membru CNA: „CNA reacționează în cazul în care este o informație cu o forță majoră, care reclamă urgență. CNA se mobilizează și reacționează în zile. De exemplu, în campanie electorală, am avut perioade în care am lucrat în ore. Deci, de la un mesaj suspect semnalat până la eliminarea lui, după ce a fost confirmat că era o dezinformare periculoasă, au durat 4 ore și un sfert. Există această capacitate. Precizăm încă o dată că CNA încă nu are instrumentul care să-i permită să solicite platformei să facă curățenie nu doar eliminând un mesaj, o bucată, ci toată constelația de mesaje care există în mișcare, cu același conținut toxic.
Procesul a ceea ce ar trebui să se întâmple este în curs. Din fericire, Guvernul a alocat un buget pentru achiziționarea unui soft care să ne permită să căutăm în corpul platformei toate mesajele care sunt parte din familia toxică. Noi avem semnalate din public mesaje, cum am avut acum cu ambulanța. Am primit mesaje acum o săptămână și au crescut în frecvență și sunt pe lista noastră de analiză. Accidentul cu atacul ambulanței determină și o reacție mai promptă din partea CNA, pe care, în acest moment, suntem în curs de a o organiza.
Primul val de zvonuri că ambulanța neagră ne fură copiii a apărut în 2022. A avut un moment de creștere și a dispărut. A reapărut acum și este cu siguranță amplificat artificial. Nu este un fenomen care s-a născut din inițiativa unei persoane, fie o persoană malefică, fie cineva care a dat peste un mesaj de acum patru ani și l-a repornit. Este parte a războiului informațional. Spun asta pentru că am primit recent de la un activist care este expert în analiza funcționării platformelor, domnul Nicolae Țibirigan, care a identificat mesaje cu ambulanța neagră în limba rusă, supratitrate în engleză sau germană. Deci, alea au fost adoptate în limba română, dar ele există în circulație în limba rusă, ca limbă originală.”
Un nou soft contra dezinformărilor în mediul online, achiziționat de România
Instituțiile statului sunt defazate în acest domeniu, iar motivul îl reprezintă subfinanțarea. Între timp, această instituție anunță achiziția unui soft special care va fi operațional în două-trei luni.
Până atunci trebuie doar să sperăm că nu mai apar mersaje false legate de apa din Dunăre sau altele legate de vaccinuri și alte probleme închipuite.
Membrii CNA acuză însă parlamentarii că folosesc acest prilej pentru conflicte politice, cu toate că proiectul de lege există.
Dezinformarea din online nu are, în România, o lege dedicată, iar un proiect care ar introduce reguli mai stricte pentru platformele așteaptă de mai bine de un an votul decisiv în Camera Deputaților. După incidentul din județul Cluj, unde oamenii vânau "ambulanța neagră" promovată pe TikTok, USR le cere parlamentarilor PSD să susțină proiectul. Social-democrații resping ideea și propun realizarea unui proiect mai solid.
Mircea Toma, membru CNA: „Sunt în poziția în care statul sunt și eu. Statul funcționează prin mai multe instituții. Una este CNA. CNA se modernizează, se rupe de tradiția lui de muzeu al mass-media, pe care am moștenit-o când am intrat în această instituție, și o transformă acum, vizibil. Dar azi nu funcționează. A pornit licitația pentru achiziția softului de care vă spun. Deci, pentru evenimente cu un nivel de severitate mai grav – sper să nu se întâmple în două-trei luni, când se finalizează achiziția –, noi vom fi pregătiți să reacționăm. Dar, dincolo de asta, statul trebuie să reacționeze și prin alte instituții. Acum, Poliția a avut o reacție promptă și e salutar, adică a fost vizibil că cei care au acționat în virtutea acestui mesaj au fost sancționați cu promptitudine. Ar fi importantă însă, în spate, și modificarea legii.
Deci, intră în discuție inițiativa USR, pe care domnul Miruță a reactualizat-o, și regret că ea este citită în registru politic. Ar trebui să fie transpartinic subiectul ăsta, exceptând situația în care unele partide sunt incomodate de tentative de a limita circulația dezinformării în spațiul public. Dar ar trebui ca toată lumea care este responsabilă să pună umărul și să facă, dintr-o lege care există în schelet, una bună. Nu să refuze să o discute și să aducă alt proiect pe care nu știm că va fi făcut vreodată.”
8.000 de sesizări pentru antisemitim doar în 2025
Mircea Toma, membru CNA: „Persoana care difuzează nu este subiectul CNA. CNA se ocupă doar de conținutul audiovizual. Responsabilitatea distribuirii lui este a entității căreia noi ne adresăm și care este furnizorul de servicii media audiovizuale, adică cel care funcționează cu responsabilitate editorială, o televiziune sau echivalentul din platformele de socializare.
Persoana care pune mesaje cu scopul asumat de a dezinforma este responsabilă în fața legii doar atunci când sunt întrunite niște condiții foarte greu de realizat. Deci, e un caz extrem. În principiu, trebuie să pui în pericol siguranța națională. Asta e foarte grav, să ajungi până acolo. Legea ar trebui să prevadă niște mecanisme mai eficiente. De asta spun că e nevoie de un cadru legislativ care să ajute instituțiile statului să reacționeze. Din păcate, s-a mișcat foarte încet mecanismul.
Pe de altă parte, am văzut acum, la Cotroceni, o inițiativă care promite. S-a întrunit un comitet care aduce mai multe instituții, inclusiv ONG-uri, care să decidă cu privire la un for care să funcționeze în vederea consolidării rezilienței, adică a rezistenței față de dezinformare la nivel național. Nu e vorba doar să urmărești mesajul, trebuie să te adresezi și persoanei care l-a pus în difuzare. Dar ceea ce e grav e că nu e o persoană, ci un pachet de acțiuni, care sunt parte, oameni, conturi artificiale care au în spate o industrie care este activată de un scop malefic, militar în unele cazuri.
Vă dau un exemplu de gravitate care este trăită acum: este vorba despre mesajele antisemite, care, tot din 2022, au început să crească, în condițiile campaniei militare împotriva Ucrainei, care e însoțită de un război hibrid în țările relevante pentru războiul din proximitatea Ucrainei. Noi suntem țintă. Se încearcă destabilizarea și crearea de probleme sociale în țările astea din jurul teritoriului în care se desfășoară războiul. E alimentat sentimentul antisemit în România, în care nu mai există decât 30.000 de evrei.
Cu toate acestea, acest mecanism care este pompat prin rețelele de socializare a determinat creșterea infracționalității motivate de ură, cu un grad de mărime. În 2022, erau două până la cinci fapte încadrabile ca infracțiuni motivate de ură contra romilor, maghiarilor, evreilor. Din 2022 până astăzi, doar pentru evrei, numărul infracțiunilor a crescut aproape de 100 în 2025, conform Parchetului General. În timp ce pentru romi și maghiari nu s-a schimbat. Efectul campaniei antisemite cronice a mișcării legionare reactivate în online produce aceste efecte extrem de toxice, care pot exploda la scară macrosocială.
CNA se mișcă, e nevoie să fie asistat CNA și să se dezvolte articulat reacții din partea tuturor instituțiilor relevante. Și să fie folosită și experiența ONG-urilor, pentru că sunt multe care au semnalat aceste fenomene înaintea instituțiilor statului, SRI, SIE, CNA.
De când legea a extins competențele CNA și asupra domeniului digital, volumul de solicitări s-a triplat. Personalul care trebuie să se implice în procesarea datelor este de 15 persoane. Este total nerealist să te aștepți ca fiecare sesizare din cele 8.000 de anul trecut să fie rezolvată, față de 3.000. Și fără investiții într-o infrastructură care să corespundă situației actuale, secolului XXI, și care multiplică informațiile cu viteză astronomică, CNA, acum, este ca o piatră de moară la piciorul statului. Nu ajută, ajută simbolic. Dar are în lucru instalarea unui sistem modern care să ne ajute să funcționăm așa cum trebuie.
Cred că e și în legea domnului Miruță. Nu sunt de acord că ceea ce face acum CNA poate să facă și inteligența artificială. Nu poți să lași inteligența artificială să judece conținuturi care ulterior să fie subiect de eliminare, pentru că IA se poate înșela. Trebuie să fie omul acela care citește ironia, care vede mesajele. Ai ajutor din partea AI, dar nu înlocuiești omul.”
