Repornirea celor două reactoare de la Cernavodă ar putea crește producția de energie electrică a României cu aproximativ 16%, însă nu garantează scăderea facturilor.
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat, într-un interviu acordat Euronews România, că primul reactor a fost deja repornit, iar cel de-al doilea ar putea fi pus în funcțiune în zilele următoare. Oficialul a vorbit și despre măsurile pregătite pentru a evita oprirea reactoarelor în cazul unor noi episoade de secetă.
Când ar putea fi repornit Reactorul 2 de la Cernavodă
Ministrul Energiei a anunțat că Reactorul 1 de la Cernavodă a fost repornit, în timp ce Reactorul 2 ar putea redeveni operațional în zilele următoare, după finalizarea verificărilor tehnice.
„Am reușit repornirea reactorului numărul unu. Repornirea reactorului numărul doi se va face, cel mai probabil, în zilele următoare. Sunt o serie de elemente de natură tehnică care trebuie să fie definitivate de compania Nuclearelectrica”, a declarat Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei.
Potrivit oficialului, funcționarea ambelor reactoare ar putea crește capacitatea de producție a energiei electrice din România cu aproximativ 16%. Această creștere ar reduce nevoia de importuri, în special în orele de vârf, când consumul este ridicat, iar producția de energie solară scade.
Ministrul a explicat că deficitul de energie nu afectează doar România, ci și alte țări din regiune, ceea ce duce la creșterea prețurilor atunci când cererea depășește oferta.
Vor scădea facturile la energie după repornirea reactoarelor?
Deși producția internă va crește, ministrul Energiei avertizează că acest lucru nu înseamnă automat și prețuri mai mici pentru consumatori.
„Nu înseamnă automat scăderea prețului, pentru că noi ne găsim într-o piață regională. (...) Pornirea celor două reactoare nu înseamnă o garanție 100% că prețurile vor scădea”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, evoluția prețurilor depinde de cererea și oferta de energie din întreaga regiune, nu doar de capacitatea de producție a României. Totuși, repornirea reactoarelor ar urma să reducă presiunea asupra importurilor, ceea ce ar putea contribui la stabilizarea prețurilor.
Ministrul a precizat că estimările anterioare privind evoluția tarifelor trebuie reevaluate împreună cu Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Ce măsuri pregătește Ministerul Energiei pentru a evita oprirea reactoarelor din cauza secetei
Seceta a dus la scăderea nivelului Dunării și a afectat funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă. Deși nivelul apei din bazinul de răcire ajunsese la doar 220 de centimetri, iar debitul Dunării era mult sub media obișnuită, autoritățile au găsit condițiile necesare pentru repornirea primului reactor. Cel de-al doilea ar putea fi repornit în zilele următoare, dacă toate condițiile de siguranță sunt îndeplinite.
Dumitru Chisăliță a explicat că deciziile privind repornirea reactoarelor aparțin Nuclearelectrica și sunt luate numai după verificarea condițiilor de siguranță. Ministrul a cerut companiei să pregătească două soluții pentru alimentarea cu apă a centralei, una pe termen scurt și alta pe termen lung.
„Nu am vrea ca la anul, dacă ne vom confrunta cu o secetă similară, să fim din nou în această poziție de a opri reactoare. Ca atare, scopul nostru este ca în primăvara viitoare să existe această soluție pe termen scurt”, a declarat oficialul.
Lucrările la proiectul Bala 2 ar putea începe în 2027
Pe termen lung, autoritățile iau în calcul proiectul Bala 2, care ar urma să contribuie la asigurarea necesarului de apă pentru centrala de la Cernavodă. Ministrul Energiei își dorește ca lucrările să înceapă cel târziu în primul trimestru al anului 2027, însă termenul depinde de obținerea avizelor și de deciziile Ministerului Transporturilor.
„Eu sper ca lucrările să înceapă cât se poate de repede, cel târziu în primul trimestru din 2027, dar, din nou, depindem de avize, depindem de ceea ce trebuie să facă Ministerul Transporturilor”, a declarat Dumitru Chisăliță.
Ministrul a precizat că proiectul este important atât pentru reactoarele existente, cât și pentru viitoarele unități 3 și 4 de la Cernavodă. Acesta a atras atenția și asupra necesității reluării lucrărilor periodice de dragare a Dunării, care ar contribui la menținerea condițiilor necesare funcționării centralei.
Ministrul a amintit că proiecte similare au mai fost discutate după problemele provocate de seceta din 2003, însă au fost ulterior abandonate.
