La o zi după ce Reactorul 1 a fost reconectat la Sistemul Energetic National, premierul , Luca Niculescu, și ministrul energiei, Dumitru Chisalita, vizitează Centrala Nucleară de la Cernavodă. Unitatea va funcționa la capacitate maximă în zilele următoare.
Unitatea 1 a Centralei de la Cernavodă a început să producă din nou energie electrică, după o oprire de peste trei luni. În prezent, reactorul generează aproximativ 275 de megawați, însă producția ar urma să crească treptat până la capacitatea maximă de 700 de megawați, posibil chiar în această seară.
Reluarea activității reactorului 1 de la Cernavodă are un impact important asupra Sistemului Energetic Național. Potrivit datelor oficiale, România produce în prezent peste 7.000 de megawați de energie electrică, în timp ce consumul depășește 5.200 de megawați. Astfel, țara noastră exportă surplusul de energie electrică către statele vecine.
Premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, efectuează sâmbătă o vizită la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, unde urmează să ajungă inclusiv în camera de comandă.
Reactorul 2 rămâne oprit. Debitul Dunării, mult sub media normală
În timp ce Unitatea 1 își reia treptat activitatea, reactorul 2 rămâne deocamdată oprit, iar momentul repornirii sale este incert.
Principala problemă o reprezintă debitul scăzut al Dunării, care afectează alimentarea cu apă necesară răcirii reactoarelor. În prezent, debitul fluviului la intrarea în România este de aproximativ 1.750 de metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 de metri cubi pe secundă.
Nivelul apei în zona centralei a ajuns la 220 de centimetri, după ce oprirea reactoarelor a fost determinată de scăderea acestuia sub pragul de 180 de centimetri.
Oprirea centralei ar fi costat România aproximativ 300 de milioane de euro
Oprirea celor două reactoare de la Cernavodă a avut consecințe importante asupra sistemului energetic și asupra costurilor cu energia electrică.
Cele două unități asigură împreună o capacitate de producție de aproximativ 1.400 de megawați, care a fost eliminată din Sistemul Energetic Național în perioada în care ambele reactoare au fost oprite.
Potrivit estimărilor prezentate în transmisiunea Euronews România, costurile generate de această situație s-ar ridica la aproximativ 300 de milioane de euro.
În lipsa producției de energie nucleară, România a fost nevoită să importe electricitate la prețuri foarte ridicate, care au depășit în anumite momente 500 de euro.
Repornirea Unității 1 reprezintă astfel un pas important pentru reducerea dependenței de importurile de energie electrică. Cu toate acestea, revenirea centralei la întreaga capacitate de producție depinde de repornirea celui de-al doilea reactor, în condițiile în care debitul Dunării rămâne scăzut.
