Valul de amenințări cu bombă care a afectat zeci de zboruri europene ar putea avea drept scop provocarea haosului și perturbarea traficului aerian, nu producerea unor explozii, avertizează specialiștii. În timp ce experții în aviație atrag atenția asupra modului în care astfel de alerte pot fi folosite pentru a destabiliza activitatea aeroporturilor, analiștii militari iau în calcul posibilitatea unei operațiuni de război hibrid, în spatele căreia s-ar putea afla Rusia.
Europa se confruntă cu un val de amenințări cu bombă la bordul aeronavelor, toate dovedite false până în prezent. Cinci dintre alerte au vizat avioane care au aterizat pe Aeroportul Otopeni, inclusiv o cursă TAROM cu 102 pasageri. Autoritățile încearcă acum să stabilească cine se află în spatele amenințărilor și dacă acestea fac parte dintr-o campanie coordonată.
Expert în aviație: „Pot transforma amenințarea cu o bombă într-o armă pentru a provoca haos”
Eoghan Corry, expert european în aviație, consideră că amenințările sunt concepute pentru a provoca perturbări în traficul aerian, iar reacțiile diferite ale aeroporturilor pot amplifica efectele acestora.
„Ceea ce am observat marți și din nou ieri, când au fost afectate peste 20 de zboruri, unele în mod foarte dramatic, altele mai puțin, este faptul că diferite aeroporturi reacționează la ceea ce pare a fi un set general de amenințări, exploatând practic aceste situații, deoarece acestea sunt menite să provoace perturbări. Nu sunt menite să arunce nimic în aer. Dacă ai de gând să arunci totul în aer, nu ai pune toate aeroporturile din Europa în stare maximă de alertă”, a explicat Eoghan Corry.
Specialistul subliniază că aeroporturile europene dispun de măsuri stricte de securitate, însă amenințările false pot fi folosite pentru a exploata procedurile de intervenție și pentru a provoca perturbări.
„Trebuie să țineți cont de cât de sigur este spațiul aerian european. De 40 de ani, nimeni nu a mai introdus o bombă la bordul unui avion. Trebuie să ne întoarcem la incidentul de la Lockerbie pentru a găsi un caz similar. Aeroporturile au asigurat un nivel foarte, foarte, foarte ridicat de securitate”, a declarat expertul.
În opinia sa, autoritățile trebuie să stabilească o strategie comună pentru evaluarea amenințărilor și pentru identificarea celor care reprezintă un pericol real.
„Ceea ce au descoperit este că pot transforma amenințarea cu o bombă într-o armă pentru a provoca haos. Ceea ce avem nevoie acum este o strategie care să stabilească, atunci când amenințarea cu bomba este escaladată, cine evaluează dacă este vorba de o amenințare reală?”, a adăugat Eoghan Corry.
Ce se întâmplă când un avion primește o amenințare cu bombă
În cazul unei alerte, echipajele aeronavelor trebuie să respecte protocoale stricte de securitate, care pot presupune aterizarea pe un alt aeroport decât cel de destinație sau intervenția avioanelor militare.
Sorin Stoicescu, fost aviator, explică faptul că procedurile prevăd aterizarea aeronavei cât mai repede posibil, în funcție de circumstanțele în care este primită amenințarea.
„Procedura spune să aterizeze pe primul aeroport. Se pare că cel care a fost la noi a primit-o când era cel mai aproape de aeroportul pe care trebuia să aterizeze, dar ați observat că în alte cazuri aeronava a fost însoțită de avioane de vânătoare și a aterizat în altă parte, pe un aeroport militar”, a explicat Sorin Stoicescu.
În România, amenințările au vizat inclusiv curse din Praga, Amsterdam, Milano și Belgrad. Toate aeronavele au aterizat în siguranță, iar verificările efectuate de echipele specializate asupra avioanelor și bagajelor nu au identificat dispozitive explozive.
Rusia, suspectată că s-ar afla în spatele amenințărilor cu bombă
Identitatea persoanelor care au lansat amenințările rămâne necunoscută, însă specialiștii iau în calcul ipoteza unei operațiuni coordonate de război hibrid.
Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, analist militar, consideră că în spatele acestor acțiuni s-ar putea afla un actor statal, indicând Rusia drept principalul suspect.
„Prima ipoteză și cea mai probabilă este că în spatele acestor acțiuni este o instituție statală, este statul rus. De ce? Pentru că au mai fost asemenea situații în care au fost amenințări, au mai fost situații în care aeroporturile au fost afectate”, a declarat Sandu Valentin Mateiu.
Deocamdată, nu există o confirmare oficială privind implicarea Rusiei sau existența unei legături între toate incidentele.
Amenințările nu s-au limitat la transportul aerian. Mai multe posturi de televiziune din Irlanda, Bulgaria și Marea Britanie au primit mesaje similare, iar unele sedii au fost evacuate. Mesajele erau semnate „Mihail Andropov” și anunțau noi atacuri asupra avioanelor, trenurilor și altor mijloace de transport din Europa.
La nivel european, Comisia Europeană a anunțat că experții în aviație și securitate se vor reuni săptămâna viitoare pentru a analiza valul de alerte și implicațiile acestuia asupra siguranței transportului aerian.
