O amenințare cu bombă la bordul unui avion poate determina schimbarea traseului, aterizarea pe cel mai apropiat aeroport și chiar intervenția avioanelor de vânătoare. Fostul aviator Sorin Stoicescu a explicat, la Euronews România, ce proceduri trebuie să urmeze piloții în astfel de situații și cum sunt pregătiți însoțitorii de bord să reacționeze. În același timp, analistul militar Sandu Valentin Mateiu consideră că Rusia s-ar putea afla în spatele valului de amenințări cu bombă care a afectat traficul aerian european.
Valul de amenințări cu bombă care a vizat mai multe aeronave din Europa, inclusiv curse care au aterizat pe Aeroportul Otopeni, a readus în atenție procedurile de securitate aplicate în astfel de situații. Deși alertele s-au dovedit false, echipajele trebuie să trateze cu seriozitate orice amenințare și să ia măsurile necesare pentru protejarea pasagerilor.
Ce trebuie să facă piloții când primesc o amenințare cu bombă
Fostul aviator Sorin Stoicescu a explicat, la Euronews România, că una dintre primele măsuri luate în cazul unei amenințări este aterizarea pe cel mai apropiat aeroport adecvat. În funcție de situație, aeronava poate fi escortată de avioane militare și redirecționată către un aeroport diferit de cel de destinație.
„Procedura spune să aterizeze pe primul aeroport. Se pare că cel care a fost la noi a primit-o când era cel mai aproape de aeroportul pe care trebuia să aterizeze, dar ați observat că în alte cazuri aeronava a fost însoțită de avioane de vânătoare și a aterizat în altă parte, pe un aeroport militar”, a explicat Sorin Stoicescu.
Specialistul a precizat că măsurile adoptate depind și de natura amenințării. De exemplu, dacă există suspiciunea că la bord a fost introdusă ilegal o armă de foc, pilotul poate coborî aeronava sub altitudinea de 4.000 de metri, pentru a reduce riscul de depresurizare în cazul folosirii acesteia.
„În funcție de tipul de amenințare, pilotul (...) se îndreaptă către aeroportul respectiv, coboară sub 4.000 de metri pentru a evita, dacă se presupune că ar fi un atac cu o armă de foc introdusă ilicit la bord, ca o eventuală tragere cu astfel de armă să nu depresurizeze”, a explicat fostul aviator.
Cum sunt pregătiți însoțitorii de bord să reacționeze
În paralel cu măsurile luate în cabina piloților, însoțitorii de bord au propriile proceduri de securitate. Potrivit lui Sorin Stoicescu, comandantul aeronavei trebuie să informeze discret șeful de cabină despre amenințare.
Acesta va coordona măsurile necesare în spațiul destinat pasagerilor, inclusiv verificarea existenței unor obiecte suspecte.
„Totodată, cheamă șeful de cabină sau șefa de cabină, mă refer la însoțitorul de bord, căruia îi spune cu discreție, și aceste proceduri sunt exersate. (...) Pasagerii sunt rugați să își lege centurile, dar în același timp să observe dacă nu cumva în aeronavă există un obiect care nu poate fi identificat”, a explicat Sorin Stoicescu.
Astfel de proceduri sunt exersate de echipaje, pentru ca personalul de la bord să poată interveni în cazul unei amenințări, fără a provoca panică în rândul pasagerilor.
Analist militar: Rusia ar putea fi în spatele amenințărilor cu bombă
Dincolo de măsurile de securitate, valul de alerte false ridică semne de întrebare și în privința celor care le-au lansat.
Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, analist militar, consideră că una dintre cele mai probabile ipoteze este implicarea unui actor statal, indicând Rusia.
„Prima ipoteză și cea mai probabilă este că în spatele acestor acțiuni este o instituție statală, este statul rus. De ce? Pentru că au mai fost asemenea situații în care au fost amenințări, au mai fost situații în care aeroporturile au fost afectate”, a declarat Sandu Valentin Mateiu, la Euronews România.
Analistul militar a făcut referire și la incidentele cu drone care au afectat aeroporturi din regiune, subliniind că una dintre principalele dificultăți în cazul operațiunilor de război hibrid este identificarea și dovedirea implicării celor responsabili.
„Să ne aducem aminte de drone care au închis aeroportul din Chișinău, Iași, Suceava, iar în această linie este foarte greu de demonstrat un război hibrid. Asta e principala problemă. Este greu să probezi un asemenea atac”, a explicat Sandu Valentin Mateiu.
În opinia sa, autoritățile vor încerca să identifice persoanele sau structurile care au lansat amenințările, însă demonstrarea unei eventuale implicări a unui stat este mult mai dificilă.
Comandorul în rezervă a invocat și articolul 5 al Tratatului NATO, în contextul riscului ca astfel de acțiuni să escaladeze. Acesta a apreciat că, dacă în spatele amenințărilor s-ar afla Rusia, escaladarea lor ar putea avea consecințe mult mai grave.
Deocamdată, implicarea Rusiei în valul de amenințări cu bombă rămâne o ipoteză formulată de analistul militar, fără o confirmare oficială.
