Zecile de amenințări cu bombă în curse aeriene din Europa, făcute într-o singură zi, au un scop clar, spun specialiștii, care susțin că aceste acțiuni sunt parte din războiul hibrid. Alimentarea nesiguranței populației și provocarea de pagube economice sunt principalele scopuri ale acestor amenințări.
De aceste evenimente au profitat imediat canalele de război rusești de pe rețeaua Telegram.
Nicolae Țibrigan: președinte co-fondator al Asociației New Data Academy: „Atacarea unor infrastructuri civile este, într-adevăr, ceea ce știm că reprezintă războiul hibrid, adică atacatorii și-au propus să provoace pierderi economice, iar în același timp, și-au propus să alimenteze și nesiguranța populației și mai și testează cât de repede pot reacționa și autoritățile.
Întotdeauna, astfel de atacuri hibride sunt însoțite sau urmate de comunicare, de război informațional. Iată că, pe canalele de Telegram ale propagandiștilor de război - așa-numitele Z-canale - deja se discută intens despre astfel de atacuri, mizând mai mult pe ideea că Europa este destul de fragilă, autoritățile nu au putut răspunde și nu pot asigura securitatea infrastructurii critice. Practic, mesajul general a fost că democrațiile nu pot asigura securitatea cetățenilor și că e timpul să se orienteze spre un dialog, spre o schimbare de regimuri. Ei urmăresc cu atenție nu doar reacțiile autorităților, ci și ale populației.”
Iar lucrurile par să se lege pentru că amenințările au fost revendicate de gruparea rusească „Luptătorii statului masculin”.
În Europa au existat peste 25 de amenințări cu bombă la bordul unor avioane sau pe unele aeroporturi. Totul într-o zingură zi, 5 noiembrie. Modul de operare este caracteristic războiului hibrid. Fostul ministru al Educației, psihologul Daniel David, a explicat ce urmăresc atacatorii să sădească în mintea oamenilor.
Daniel David, psiholog, fost ministru al Educației: „Da, așa este (n.r.: oamenii riscă să ajungă să trăiască într-o stare de alertă permanentă, de anxietate). Amenințările amorsează simplu în mintea noastră tema pericolului, iar pericolul este asociat, psiho-comportamental și emoțional, cu răspunsuri de tip frică și anxietate. În aceste situații, amenințările au și un element care amplifică problema, elementul de impredictibilitate, dificultate de control și anxietatea apare asociată de multe ori și cu o stare de furie, nemulțumire, orientată spre instituții, orientată spre cei care, în mintea oamenilor, ar trebui să-i protejeze, indiferent că se confirmă sau nu. Dacă se confirmă, cu atât mai mult.
Simpla amenințare declanșează aceste mecanisme. Și așa societatea noastră este foarte tensionată, mișcarea antisistem este foarte puternică, iar dacă vor începe să apară astfel de situații tot mai frecvent, lucrurile vor arăta rău, mai ales că, dacă te uiți în spațiul public național și internațional și vezi că cineva tot încearcă să aprindă cîte un chibrit pe tensiunea care există inclusiv în Europa, cu diverse mesaje, acțiuni, unele legate de amenințare, altele legate de probleme economice, de sărăcie, etc, teme legitime pentru oameni.
Dar soluțiile propuse nu sunt soluții democratice, ci vin pe latura unor soluții totalitare. Deci este un pericol mare și de aici autoritățile trebuie să învețe, ar trebui să aibă o reacție cu două componente. Este foarte important ca autoritățile să explice ce s-a întâmplat, ce se confirmă, ce nu se știe încă, ce măsuri au fost luate și ce se face pentru a clarifica situația. Iar pentru populație, mesajul este că, în lumea în care trăim, riscul nu este zero, dar faptul că riscul nu este zero nu înseamnă că trebuie să catstrofăm. Trebuie să avem o stare de vigilență, dar să ne ducem viața normal, să nu lăsăm astfel de situații să ne afecteze normalitatea socială.”
Din cauza amenințărilor cu bombă care au vizat zboruri civile, cursele eriene au fost nevoite să recurgă devieri de la traseu, intervenții ale avioanelor militare și controale de securitate pe mai multe aeroporturi.
Iar Uniunea Europeană a activat mecanismul de schimb de informații privind securitatea în aviație.
