Cel puțin zece țări din Europa au fost ținta unor amenințări cu bombă într-o singură zi, pe 5 noiembrie. Experții spun că aceasta este nouă formă a războiului hibrid care se manifestă din ce în ce mai des și în moduri din ce în ce mai neașteptate. Iar amenințările cu bombă din peste 25 de curse aeriene sunt relevante în acest sens.
Asta după ce o altă manifestare a războiului hibrid s-a observat în ultimele săptămâni, în atacuri cibernetice asupra frigiderelor și congelatoarelor din supermarketurile europene.
De aceste amenințări cu bombă nu a scăpat nici România, iar de suferit au avut o cursă aeriană care venea de la Milano și alta care venea din Serbia.
Războiul hibrid a ajuns și în aer
Totul a fost dat peste cap, iar avioanele aterizat în alte locuri, pentru că sunt proceduri specifice în aceste cazuri, iar asta presupune bani în plus, panică și stres. În cele din urmă, amenințările cu bombă s-au dovedit false.
Iar cei care au revendicat aceste amenințări cu bombă sunt „Luptătorii statului masculin”.
De exemplu, în cazul Italiei, oficialii din această țară spun că au primit amenințarea prin mail, de la acești așa-numiți „luptători ai statului masculin”, care susțineau că vizează „un regim feminist” și că doresc să-și „lase amprenta asupra istoriei”. Ei au amenințat că vor „vopsi cerul în roșu, cu explozii.”
- Mesajul de amenințare trimis Italiei de către Luptărorii statului masculin: „Regimul vostru feminist își va aminti asta pentru totdeauna. Sunteți cu toții complici într-o conspirație criminală și, din acest motiv, intenționăm să vă anihilăm. Chiar în acest moment, au fost plasate dispozitive explozive la bordul următoarelor zboruri: AY1751 (Helsinki–Roma) și EI402 (Dublin–Roma).”
Specialiștii din statele vizate încearcă acum să pună cap la cap informațiile și investighează dacă chiar este vorba despre aceiași făptași în toate cele 25 de cazuri. Iar Uniunea Europeană a activat mecanismul de schimb de informații privind securitatea în aviație.
- Țările ale căror zboruri, aeroporturi sau spații aeriene au fost vizate: Italia, România, Bulgaria, Polonia, Cehia, Spania, Franța, Austria, Irlanda, Marea Britanie, Finlanda, Grecia și Serbia.
Dorin Popescu, fost diplomat în spațiul ex-sovietic: „Cert este că avem actori statali ostili, interesați să-și mute actualul război hibrid și care asta fac efectiv, își intesifică și diversifică instrumentele de război hibrid. Sigur că nu tot ceea ce se întâmplă în societatea contemporană putem atribui acestor surse de război hibrid, actorilor statali ostili, pe Federația Rusă. De bună seamă că nu la orice diversiune avem motive întemeiate și legitime pentru a vedea o urmă rusească acolo.
În ultimele ore și zile au fost și intensificări considerabile ale bruiajului radioelectronic în spațiul aerian, în cel maritim, etc. În acvatoriul Mării Negre avem, de luni și ani de zile, un bruiaj radio masiv care perturbă libertatea de navigație în spațiul maritim din zona proximă a României. Deci suntem în plin război hibrid, iar România este ținta acestuia. Războiul hibrid va dura mult timp, se va diversifica. Actorii statali și non-statali care desfășoară acest război hibrid sunt interesați să-și multiplice și să diversifice intsumentele.”
Cine sunt „Luptătorii statului masculin”?
- Gruparea „Luptătorii statului masculin” este o mișcare extremistă, ultranaționalistă și misogină din Rusia, fondată în 2016 de activistul Vladislav Pozdniakov, potrivit Wikipedia. Mișcarea promovează o ideologie de tip „patriarhat radical” și manifestă un caracter puternic misogin, rasist, homofob, xenofob și anti-occidental, după cum amintește The Guardian.
Această grupare s-a făcut cunoscută inițial pe rețelele de socializare (în special pe VKontakte și Telegram), prin campanii agresive de hărțuire cibernetică ce viza în special femei, comunități LGBT, cupluri interrasiale și organizații care susțineau diversitatea sau drepturile femeilor, conform Goldring.
În 2021, o instanță din Rusia a declarat mișcarea ca fiind extremistă și i-a interzis activitatea pe teritoriul Federației Ruse. Cu toate acestea, liderul ei și mulți dintre adepți au continuat să activeze din străinătate sau sub protecția anonimatului, din mediul online.
Radu Cucută, conferențiar universitar doctor la SNSPA: „E nevoie de mai multă transparență și de conștientizarea dimensiunilor acestui conflict. Orice acțiune politică vine la pachet cu niște costuri, iar în ultimă instanță, tocmai pentru că suntem într-o democrație, publicul trebuie să cunoscă costurile acțiunile politice ale Europei.
Dacă este vorba de actori statali care provoacă aceste pierderi economice, materiale, sau în alte situații putem să vorbim de riscuri mult mai grave la adresa securității, dacă acestea există, publicul trebuie să le cunoască. Nu putem să le combatem dacă acceptăm această logică a conflictului hibrid, acesta nu poate fi combătut fără transparență și fără legitimitatea deciziilor politice.”
