Sari la conținut

Jumătate dintre tinerii români nu știu că în țară sunt militari francezi. Totuși, 8 din 10 consideră Franța un aliat de încredere

militar

Mai mult de jumătate dintre tinerii români nu știu că militari francezi sunt prezenți pe teritoriul României, deși Franța conduce grupul de luptă NATO de la Cincu. Cu toate acestea, 80% dintre tinerii cu vârste între 18 și 30 de ani consideră că România se poate baza pe Franța în cazul unei amenințări la adresa securității naționale, potrivit unui sondaj INSCOP Research, realizat pentru Ambasada Franței în România.

Franța are cea mai mare prezență militară în România și conduce grupul de luptă al NATO de la Cincu. Cu toate acestea, prezența militarilor francezi este puțin cunoscută în rândul tinerilor români.

Potrivit sondajului INSCOP Research, 50,4% dintre tinerii intervievați nu știau că în România sunt staționați militari francezi. Alți 39,3% au declarat că știu despre prezența acestora, dar cunosc puține lucruri despre subiect.

Doar 9,6% dintre respondenți au afirmat că știu despre prezența militară franceză în România, în timp ce 0,7% nu au oferit un răspuns.

Aproape 65% dintre tineri consideră că militarii francezi contribuie în mare măsură la securitatea României

Chiar dacă mulți dintre tineri nu cunosc detalii despre prezența militară franceză, majoritatea consideră că aceasta contribuie la securitatea țării.

Astfel, 64,7% dintre respondenți apreciază că prezența militarilor francezi contribuie în mare măsură la securitatea României, în timp ce 31,9% consideră că aceasta contribuie în mică măsură. Alți 3,5% nu știu sau nu au răspuns.

Ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, a subliniat importanța parteneriatului militar dintre cele două state, în contextul poziției României pe flancul estic al NATO.

„Acest parteneriat pe teme de securitate și apărare este relevant, măcar pentru întărirea percepției de siguranță și securitate a românilor, aici, în România”, a declarat Nicolas Warnery.

Opt din zece tineri români consideră că România se poate baza pe Franța în cazul unei amenințări

Sondajul arată și un nivel ridicat de încredere în Franța ca partener de securitate.

La întrebarea dacă Franța este un aliat NATO pe care România se poate baza în cazul unei amenințări la adresa securității sale, 80,2% dintre tineri au răspuns afirmativ, în timp ce 15,9% și-au exprimat dezacordul.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a explicat că încrederea generală a românilor în NATO nu înseamnă întotdeauna și certitudinea că aliații vor interveni în cazul unei amenințări.

„Am constatat că, uneori, românii, deși au foarte mare încredere în NATO, își pun un semn de întrebare dacă, în cazul unui incident de securitate, acest sprijin va veni”, a declarat Remus Ștefureac.

La rândul său, ambasadorul Franței a atras atenția asupra importanței informării cetățenilor cu privire la misiunile militarilor aliați.

„Estimăm, este evident, că încrederea cetățenilor este foarte importantă. Cetățenii români trebuie să cunoască realitatea și să înțeleagă sensul misiunii lor”, a declarat Nicolas Warnery.

Diplomatul a subliniat și riscurile asociate dezinformării.

„Și acest lucru este cu atât mai important cu cât suntem ținta unor operațiuni de dezinformare”, a adăugat ambasadorul Franței.

Peste 86% dintre tineri consideră că România are relații bune cu Franța

Cercetarea arată că relațiile dintre România și Franța sunt evaluate pozitiv de majoritatea tinerilor români.

86,3% dintre respondenți consideră că relațiile dintre cele două țări sunt bune, în timp ce 10,8% le apreciază drept proaste.

Sondajul a analizat și domeniile în care tinerii consideră că Franța are o prezență importantă în România.

Printre acestea se numără cultura, economia, investițiile și cercetarea, însă domeniul cultural se evidențiază în percepția respondenților.

„Am măsurat mai multe domenii: cultură, economie, investiții, cercetare. Vedem o detașare a domeniului cultural”, a explicat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.

Sondajul a fost realizat pentru Ambasada Franței în România, în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani. Datele au fost colectate în perioada 8–24 septembrie 2026, prin interviuri telefonice, iar marja maximă de eroare este de ±3,1%.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE