Zilele acestea a avut loc cel mai mare exercițiu al artileriei Statelor Unite desfășurat în Europa - Dynamic Front. Tragerile cu sistemele de luptă s-au făcut simultan în România și în alte 3 țări.
Cum s-au desfășurat tragerile și ce sisteme au fost testate în România
La exercițiu au participat în total peste 3.000 de militari din 23 de state aliate. Scopul acestora a fost să lucreze împreună cât mai bine și au testat, totodată, punerea în aplicare a planurilor regionale de apărare ale NATO.
Militarii aliați s-au antrenat împreună timp de două săptămâni, iar acum au pus cap la cap toate secvențele de instruire într-o demonstrație complexă, în poligoanele Cincu, Smârdan și Capu Midia.
Mihaela Barbu, jurnalistă Euronews:
„Aici la Cincu sunt detașați pentru acest exercițiu militari români și polonezi cu sistemele de rachete sol-sol Himars și francezii cu obuzierele autopropulsate Caesar, dislocate de câteva luni în România”.
Americanii au testat componenta de comandă-control. Este o premieră pentru sistemele Himars ale polonezilor să fie testate la trageri în afara țării. În timpul exercițiului, sistemele Armatei Române au fost recertificate pentru a opera sub comandă NATO.
Sergent-major Dorinel Crăciun, comandant instalație de lansare, Batalionul 81 Rachete Operativ Tactice:
„Trage și fugi ne face pe noi să fim speciali, având în vedere timpul avut de la primirea misiunii și deplasarea din punctul de mascare în punctul de tragere, executarea tragerii și întoarcerea în punctul de în poziția de mascare în aproximativ 2 minute, asta ne face pe noi speciali”.
Cosmin Florin Calapod, comandant de baterie radar, Batalionul 84, întrebat despre rolul radarului în misiunea himarsului:
„Acesta vine în sprijinul sistemelor de angajare pe partea de counter-fire pentru a angaja cât mai rapid o țintă de pe terenul inamic.
Poate veni într-un punct să se instaleze în foarte puține minute, să descopere ținta și în același timp, când trebuie, poate să plece destul de repede”.
Mathieu, operator de dronă francez:
„Rolul dronei în artilerie este de a coordona bateria. Este posibil să obținem o corecție cu ajutorul dronei și prin supraveghere să obținem mai multe informații pentru bateria din spate”.
Dimensiunea exercițiului și planurile NATO pentru apărarea Flancului Estic
Tragerile artileriei au avut loc simultan și în Germania, Polonia și Spania. În total, 89 de sisteme de luptă și peste 3.000 de militari din 23 de țări NATO au participat la Dynamic Front, dintre care peste 1.600 de trupe în poligoanele din țara noastră.
Au fost integrate toate categoriile de forțe în cel mai mare exercițiu de interoperabilitate al artileriei Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii desfășurat în Europa. Militarii au testat planurile regionale de apărare și punerea în aplicare a noii strategii NATO, denumită Linia de descurajare a Flancului Estic.
General Steven Carpenter - șeful Comandamentului Multidomeniu 56 Europa:
„Este o apărare stratificată în toate domeniile. Se reduce la unitate, se reduce la faptul că ne concentrăm pe construirea capacității, astfel încât, dacă există agresori la fața locului în conflict, să putem transfera rapid impulsul către NATO și apoi să profităm de acel impuls, să urmărim neobosit orice inamic și apoi să-l învingem”.
General Anthonioz - comandant, Brigada 2 Blindată din Franța:
„Aș spune că este un proces de învățare permanentă pe parcursul tuturor exercițiilor pe care le avem prin intermediul NATO pentru a interacționa, pentru a învăța unii de la alții și pentru a ne îmbunătăți toate procesele, metodele și, eventual, capabilitățile”.
Colonel Costel-Sorin Bălan - comandant, Brigada 8 Rachete Operativ Tactice:
„Obiectivele cheie de antrenament pentru noi în timpul exercițiului au fost testarea și validarea procedurii de conectare între senzori și trăgători. Și aceasta este concepută pentru a reduce timpul de reacție și a îmbunătăți efectele de țintire atât la nivel tactic, cât și la nivel operațional, permițând forțelor aliate să acționeze mai rapid și mai eficient împreună”.
Prin Linia de descurajare a Flancului Estic, NATO vrea o apărare stratificată. Prima linie ar fi un scut format din senzori și radare, de-a lungul graniței Alianței cu Rusia și Belarus, pentru a fi monitorizate toate amenințările și pentru a fi combătute în timp foarte scurt cu sisteme moderne de apărare automatizate.
