Taberele implicate în conflict folosesc rețelele de socializare ca arme și instrumente de control: de la spionaj și cenzură la propaganda și dezinformare. Întreruperile de curent și interdicțiile militare arată cum au devenit platformele digitale câmpuri de luptă-cheie.
Pe măsură ce rachetele cad asupra Israelului și Iranului, civilii se confruntă și cu un al doilea câmp de luptă: spațiul online. De la începutul ofensivei Israelului, instrumentele de comunicare au căpătat o greutate tot mai apăsătoare – sunt folosite atât pentru spionarea inamicului cât și pentru suprimarea disidenței.
Dacă populația din Israel se confruntă cu noi restricții în ceea ce privește folosirea social media, în Iran, obișnuit de mult cu cenzura, represiunea a atins noi culmi.
Mai jos, o analiză a colegilor de la Euronews, semnată de Romane Armangau.
Rețelele de socializare, surse pentru serviciile de informații
În timpul atacului Hamas asupra Israelului din 7 octombrie, una dintre ținte a fost baza militară Nahal Oz. O anchetă publicată în luna martie a dezvăluit că atacul a fost posibil parțial datorită postărilor publice de pe rețelele de socializare ale soldaților înșiși, care au permis Hamas să cartografieze amplasamentul facilității.
De atunci, soldaților israelieni li s-a interzis să facă fotografii în interiorul clădirilor și propritetățir IDF ori să utilizeze platforme precum Facebook. Scopul este de a împiedica inamicii să își creeze profiluri de informații. Chiar și documentarea evenimentelor precum ceremoniile sau adunările cu civili este acum interzisă.
Un articol al Universității Stanford explică modul în care rețelele sociale pot oferi un avantaj tactic adversarilor: „Fenomenul geotagging – procesul de adăugare a metadatelor de identificare geografică la diverse suporturi media – este deosebit de sensibil, deoarece poate dezvălui locații specifice ale unităților militare sau ale populațiilor civile vulnerabile.” Acesta adaugă că rețelele sociale sunt o sabie cu două tăișuri în războiul modern: „Deși pot oferi o gură de oxigen și o platformă pentru unii, ele reprezintă, de asemenea, o resursă semnificativă de informații pentru alții.”
Miercuri, cenzorul militar israelian, generalul de brigadă Kobi Mandelblit, a avertizat că oricine distribuie detalii despre locația atacurilor - inclusiv prin intermediul rețelelor de socializare, blogurilor sau aplicațiilor de chat - trebuie să trimită conținutul pentru o revizuire prealabilă, altfel riscând să fie urmărit penal.
Iranul este, de asemenea, conștient de aceste riscuri. Sâmbătă, Garda Revoluționară a emis o declarație prin care avertiza că orice „schimb de informații” perceput ca fiind de ajutor Israelului va fi întâmpinat cu cea mai aspră pedeapsă - care ar putea include postări sau imagini pe rețelele de socializare. Babak Kamiar, șeful biroului Euronews farsi, a explicat că face referire „cu siguranță (la) pedeapsa cu moartea”.
Televiziunea de stat a mers până la a îndemna iranienii să șteargă WhatsApp de pe telefoanele lor, susținând că aplicația partajează datele utilizatorilor cu Israelul. WhatsApp a negat acuzația, declarând că nu urmărește locațiile utilizatorilor și că criptarea sa end-to-end asigură confidențialitatea mesajelor.
În 2022, Iranul a blocat accesul la WhatsApp și Google Play în timpul protestelor la nivel național declanșate de moartea lui Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, în timp ce se afla în custodia poliției. Aplicațiile au rămas offline timp de peste doi ani: accesul a fost restabilit în decembrie 2024.
Social media, platforme de testare a pulsului populației
Rețelele de socializare nu sunt doar un instrument de spionaj, ci servesc și ca un barometru politic în timp real. „Posibilitatea de a urmări conținutul de pe rețelele de socializare este un atu strategic foarte important. Este un instrument de sondare instantanee, într-adevăr”, a declarat pentru Euronews Philip Seib, profesor emerit de jurnalism și diplomație publică la Școala USC Annenberg. „Rețelele de socializare ale publicului pot oferi câteva indicii despre intențiile populației. Se unesc ei în jurul guvernului lor?”
Autoritățile monitorizează îndeaproape aceste semne. Sâmbătă, poliția israeliană a arestat un bărbat la domiciliul său după ce acesta a postat o imagine cu steagul iranian, un emoji de salut și un mesaj de susținere. Până luni, ministrul israelian al Securității Naționale, Itamar Ben Gvir, a promis o abordare de toleranță zero față de orice „expresii de bucurie” față de atacurile iraniene asupra Israelului.
Seib a explicat, de asemenea, cum ar putea guvernele străine să urmărească îndeaproape aceste semne. „Dacă aș fi în locul lui Donald Trump, aș vrea să monitorizez îndeaproape situația. De exemplu, Netanyahu [prim-ministrul israelian] ar putea solicita în curând mai multe reaprovizionări cu arme. Dar cât sprijin public are el de fapt în Israel?”
„Adevărul este prima victimă a războiului”
Dezinformarea este răspândită online, iar acest conflict nu face excepție. Într-un interviu acordat Euronews, Dr. Sahar Khamis, profesor asociat în cadrul Departamentului de Comunicare al Universității din Maryland, a declarat că dinamica observată în timpul războiului din Gaza se repetă – oamenii se informează mai mult pe rețelele de socializare decât prin mass-media tradițională și, prin urmare, sunt supuși dezinformării sau dezinformării.
„Adevărul este prima victimă a războiului”, a spus ea. Khamis a remarcat utilizarea unor traduceri greșite deliberate ale discursurilor liderilor israelieni, a unor imagini generate de inteligența artificială ale unor atacuri cu rachete și a unor imagini înșelătoare, scoase din context.
„Controlul narațiunii este o parte crucială a acestui conflict. Câștigarea războiului informațional contează aproape la fel de mult ca o victorie pe câmpul de luptă.”
În timpul ofensivei din Gaza, Israelul și-a demonstrat capacitățile de război digital. În 2023, ministerul său de externe a plătit pentru reclame care foloseau conținut grafic, limbaj emoționant și chiar videoclipuri generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Aceste campanii au estompat linia dintre mesajele oficiale și operațiunile psihologice. Unele au fost eliminate de Google după încălcarea regulilor privind imaginile violente.
Echipa de limbă arabă a Euronews a descoperit online mai multe știri false - de la afirmații despre bombardarea unei clădiri a Mossadului, la un atac iranian asupra rafinăriei de petrol Bazan din Haifa sau doborârea a două aeronave de către apărarea iraniană - toate acestea s-au dovedit a fi simulări de jocuri video.
Soluția Iranului: tăierea cablurilor
Guvernul iranian a dezvoltat obiceiul de a restricționa accesul la internet în perioadele tulburi. În 2019, curentul a fost oprit în toată țara vreme de șase zile, în timpul protestelor în masa. În acest interval, autoritățile au lansat o represiune brutală care s-ar fi soldat cu peste o sută de victim.
De la începutul ostilităților cu Israelul, Iranul a redus viteza internetului, ceea ce a dus la întreruperi intermitente. Miercuri, țara a înregistrat o pană totală de curent care a durat mai mult de 12 ore, potrivit NetBlocks, un grup de monitorizare a internetului cu sediul în Marea Britanie.
„Guvernul a anunțat oficial că a încetinit internetul pentru că dorește să poată avea apărare cibernetică”, a explicat Amir Rashidi, directorul departamentului de securitate pe internet și drepturi digitale de la Miaan Group. Tot el a precizat pentru Euronews că explicația nu stă în picioare: atacurile cibernetice au continuat indiferent de situație.
Astfel de decizii pot influența decisiv soarta locuitorilor unei țări: „De exemplu, oamenii care încearcă să găsească rute alternative atunci când vor să scape se uită la Google Maps - dar nu funcționează corect. Sunt o mulțime de oameni pierduți în mijlocul pustietății, fără combustibil sau apă.”, precizează Rashid.
Ca răspuns la întreruperi, Elon Musk a anunțat pe X că a activat Starlink, serviciul său de internet prin satelit, în Iran pentru a ajuta la restabilirea conectivității.
