Pe măsură ce zborurile spațiale cu echipaj uman continuă să depășească noi limite, oamenii de știință încearcă să înțeleagă — și să reducă — efectele fizice și psihologice ale călătoriilor în spațiu asupra corpului uman, scrie Euronews.com.
Echipajul misiunii Artemis II s-a întors pe Pământ după ce a parcurs 406.771 de kilometri până în jurul părții îndepărtate a Lunii, cea mai mare distanță la care a ajuns vreodată un om în spațiu. Experții analizează acum impactul acestor misiuni, în contextul în care zborurile spațiale devin tot mai frecvente și mai lungi, iar riscurile pentru sănătate sunt mult mai complexe decât cele întâlnite pe Pământ.
NASA a identificat cinci mari pericole ale zborului spațial: radiațiile, izolarea și confinarea, distanța față de Pământ, gravitația (sau lipsa acesteia) și mediile închise sau ostile.
Cum se schimbă corpul uman în spațiu
Corpul uman nu este adaptat pentru spațiu. Lipsa gravitației sau variațiile acesteia pot duce la pierderea densității osoase, redistribuirea fluidelor cerebrale și afectarea funcției cardiace.
Chiar și tranzițiile între niveluri diferite de gravitație pot provoca rău de mișcare și dificultăți de orientare.
Potrivit NASA, găsirea unor metode pentru îmbunătățirea performanței umane în aceste condiții este esențială pentru viitoarele misiuni spre Lună și Marte.
În condiții de gravitație redusă, sistemul cardiovascular este afectat, iar severitatea problemelor crește odată cu durata misiunii. Pot apărea cheaguri de sânge, aritmii cardiace și tensiune arterială scăzută.
De asemenea, astronauții pierd între 1% și 1,5% din densitatea osoasă pe lună în misiuni de lungă durată, iar lipsa gravitației poate afecta și vederea, prin modificarea presiunii intracraniene — fenomen cunoscut ca sindrom neuro-ocular asociat zborului spațial.
Ritm de viață și alimentație în spațiu
În spațiu, timpul și rutina zilnică sunt complet diferite față de Pământ. Astronauții experimentează cicluri neregulate de lumină și întuneric, ceea ce afectează somnul și ritmul circadian.
Pe Stația Spațială Internațională, de exemplu, echipajul poate vedea 16 răsărituri și apusuri de soare într-o singură zi, ceea ce perturbă somnul.
Și alimentația este diferită: astronauții nu au aceleași nevoi nutriționale ca pe Pământ, iar unele misiuni au raportat consum insuficient de energie, lichide, calciu și sodiu.
NASA dezvoltă meniuri care să fie sigure, nutritive, ușor de preparat și suficient de variate pentru a preveni oboseala alimentară.
Impact psihologic
Pe lângă efectele fizice, zborul spațial influențează și sănătatea mintală. Izolarea, confinarea, distanța de Pământ și stresul pot duce la anxietate, depresie și scăderea moralului.
De aceea, NASA studiază constant metode de protejare a sănătății psihologice a echipajelor. Printre recomandări se numără jurnalul personal, exercițiile fizice zilnice, muzica și comunicarea cu familia.
Cum sunt tratați astronauții în spațiu
În cazul apariției unor probleme medicale, NASA asigură suport medical la bordul misiunilor, indiferent de durata acestora.
Pentru a reduce riscurile, astronauții trec prin măsuri preventive precum suplimente vitaminice, controale medicale complete și o carantină de 14 zile înainte de lansare.
Trusele medicale sunt adaptate pentru cele mai probabile situații, iar medicamentele sunt alese astfel încât să aibă utilizări multiple și efecte secundare minime, având în vedere limitările tratamentului în spațiu.
