Pilotul Cătălin Prunariu: Luna nu este un satelit gri. Sunt culori pe Lună, ceea ce înseamnă minerale diferite

Misiunea Artemis 2 se va întoarce pe Pământ, sâmbătă dimineață, ora României. Cei patru astronauți au început deja manevrele de amerizare. Pentru a pregăti cabina pentru intrare în atmosferă echipele au decis să renunțe la demonstrația de desfășurare a scutului, prevăzută inițial, spune NASA. Chiar și așa astronauții vor testa costumele cu care pot să-și mențină tensiunea arterială și circulația în timpul tranziției înapoi la gravitația Pământului.

În direct la Euronews România, pilotul Cătălin Prunariu a vorbit despre principalele provocări pe care echipajul misiunii Artemis 2 le are pentru a reveni pe Pământ, precum și despre revelațiile inedite pe care cercetătorii le-au făcut despre satelitul natural al Terrei.

„Luna va fi o rampă de lansare pentru misiuni spațiale ulterioare în spațiul îndepărtat. De aceea, este foarte important să găsim mijloace pentru a produce combustibil pe Lună, de a nu-l transporta de pe Pământ, ceea ce ar fi extrem de costisitor”, a explicat el.

Cătălin Prunariu: Supraviețuirea întregului echipaj și implicit a navei depind de funcționarea corectă a scutului termic

„Categoric este cea mai dificilă și este etapa cea mai critică (cea a amerizării, n.r). Scutul acela termic, despre care s-a mai vorbit atât în presă, cât și în media de specializate, este vital. Supraviețuirea întregului echipaj și implicit a navei depind de funcționarea corectă a acestui scut, pentru că el este un mecanism în sine. Nu este o protecție simplă. Nu e ca și cum ai pune un zid de cărămidă sau o placă de fier în fața navei.

Este un scut dintr-un material ablativ care este făcut să se dezintegreze controlat la intrarea în atmosferă pentru a diminua căldura”, a declarat pilotul Cătălin Prunariu, fiul lui Dumitru Prunariu, primul român care a zburat în spațiul cosmic.

Despre posibilele sincope în misiunea Artemis 2: Nici în cosmos, nici în aer, nicio misiune nu decurge perfect

„În nicio misiune, nici în cosmos, nici în aer, nu decurge perfect, în sensul în care absolut totul funcționează exact așa cum a fost proiectat. Întotdeauna vor exista lucruri care nu neapărat se defectează, dar vorbim despre o navă spațială care are totuși sute de mii de piese, de mecanisme care trebuie să interacționeze între ele.

Motive de îngrijorare nu sunt pentru că o misiune similară, dar fără echipaj uman, a mai fost - Artemis 1. Acum a mai fost schimbat un pic profilul intrării în atmosferă pentru ca scutul să fie expus pentru o perioadă de timp mai puțină arderii în atmosferă, dar un pic mai intensă ca și nivel al căldurii”, a explicat pilotul.

„Suntem mai aproape de Lună. Am demonstrat că putem ajunge acolo”

„Categoric, și-a îndeplinit obiectivul (misiunea Artemis 2, n.r). Obiectivul era să ajungă o navă spațială, cu echipaj uman, în jurul Lunii. Observația Lunii a fost o misiune paralelă și foarte importantă pentru că există foarte multe resurse pe Lună pe care le putem interpreta doar cu ochii proprii și roboții care ajung acolo sunt limitați cumva de senzori.

În momentul acesta aș putea spune că mai avem puțin și 100% misiunea își va îndeplini toate obiectivele.

Suntem mai aproape de Lună. Am demonstrat că putem ajunge acolo. Am demonstrat că putem recupera o navă spațială chiar dacă își pierde mai multe sisteme. De altfel, același model de orbită a fost folosit și pentru recuperarea navei Apollo 13 atunci când în 1970 au avut acea explozie la modulul de comandă”, a menționat Prunariu.

O sondă americană cartografiază întreaga suprafață a Lunii

„Ineditul a fost că am văzut-o cu ochi umani. Ea a mai fost studiată și există sonde spațiale. Există o sondă americană care în momentul de față cartografiază întreaga suprafață și se învârte în jurul Lunii.

Revelațiile vor veni în timp pentru că sunt milioane de poze și milioane de observații pe care astronauții le-au făcut în cele șase ore în care au trecut pe lângă Lună. În momentul acesta sunt analizate, dar foarte multe dintre ele vor veni jos și cu astronauții. Mai sunt carduri de memorie cu imagini care sunt acolo sus. Și vor fi studiate cu mare atenție de oamenii de știință.

Ceea ce a fost observat a fost faptul că Luna nu este un satelit gri, ci că sunt culori pe Lună, ceea ce înseamnă minerale diferite și posibilități de explorare”, a afirmat Cătălin Prunariu.

„Luna va fi o rampă de lansare pentru misiuni spațiale ulterioare în spațiul îndepărtat”

„Cea mai importantă resursă pe care ne-o poate oferi Luna sunt mineralele. Luna va fi o rampă de lansare pentru misiuni spațiale ulterioare în spațiul îndepărtat. De aceea, este foarte important să găsim mijloace pentru a produce combustibil pe Lună, de a nu-l transporta de pe Pământ, ceea ce ar fi extrem de costisitor. Acesta ar fi unul dintre obiective. Al doilea obiectiv ar fi să înțelegem cum s-a format Universul, cum s-a format Pământul, iar Luna este un corp ceresc care nu a mai fost alterat de atmosferă, așa cum este Pământul care are o atmosferă și care, prin atmosferă și prin curgerea apelor, are eroziune.

Pe Lună totul este exact așa cum a fost sute, mii, miliarde de ani. De aceea, studiul geologic al Lunii este foarte important ca să ne înțelegem originea, să înțelegem cum funcționează universul, iar toate craterele și toate observațiile vizuale pe care le-au făcut astronauții vor fi studiate pentru a înțelege mecanica cerească și efectul pe care-l are impactul asteroizilor cu un corp ceresc”, a concluzionat el.