Cristian Pîrvulescu, politolog, a subliniat în direct pentru Euronews România că discuțiile de la Summitul B9 sunt un pas înainte și atrag atenția asupra unei potențiale agresiuni rusești, în special în cazul Republicii Moldova, menționată de președintele României, Nicușor Dan, în declarația de final.
Totuși, în contextul unei eventuale mutări de „forță de greutate” în Est în Vest, Pîrvulescu menționează că acest lucru va fi posibil doar după o mutare a forței economice. Totuși, transmite politologul, prezența lui Zelenski la Summitul B9 a transmis un semnal puternic, având în vedere impasul în care se află trativele de pace dintre Kiev și Moscova.
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Cred că este un pas înainte. I-am auzit vorbind pe lideri mai devreme despre necesitatea înarmării și pregătirii pentru o eventuală agresiune a Rusiei dar cred că semnalul transmis a fost puternic și a subliniat-o și președintele Dan, trebuie să o subliniem și noi – Moldova. Faptul că în declarația finală este prezentă Moldova, este de asemenea important.
Reușim să mutăm forța economică a Europei din Vest în Est. Când om reuși acest lucru, să reușim să mutăm și forța de greutate. Important este să avem aici suficient de multe resurse militare pentru a descuraja Rusia. Noi suntem aici țări europene, să nu uităm că Turcia este o armată importantă. Ucraina a fost prezentă, președintele Zelenski a fost aici fără să facă parte din înțelegere și a fost prezent pentru a transmite un semnal și pentru că știa că este între prieteni. A primit o încurajare cât se poate de clară, avea nevoie de ea, într-un moment în care tratativele de pace dintre Rusia și Ucraina par să fi intrat într-o zonă vagă”.
Țările estice, sub un complex de inferioritate: „Să nu confundăm lucrurile. Vom avea nevoie de sprijinul occidentalilor”
Politologul Cristian Pîrvulescu spune că încercarea președintelui polonez, Karol Nawrocki, de a transmite că centrul de greutate al Europei s-a mutat spre Est, pe fondul agresiunii rusești, reflectă mai degrabă complexele de inferioritate ale statelor din această regiune.
Potrivit acestuia, deși realitatea geopolitică europeană s-a schimbat semnificativ odată cu războiul din Ucraina, Europa de Est continuă să depindă de sprijinul occidental, iar implicarea SUA în NATO rămâne esențială pentru descurajarea Rusiei. În același timp, summitul B9 a transmis mesajul că statele din regiune sunt pregătite să coopereze mai strâns și să își asume un rol mai important în propria apărare.
Cristian Pîrvulescu, politolog: „El a subliniat în felul acesta complexele de inferioritate ale țărilor din această zonă care vor să explice că ăsta este centrul. Nu, nu este centrul. Să nu confundăm lucrurile. Vom avea nevoie de sprijinul occidentalilor. Nu se schimbă geometria Europei din cauza agresiunii rusești. Se schimbă, în mare măsură, realitatea geopolitică. […] Avem nevoie să cooperăm între noi și transmitem un semnal, într-un moment în care NATO nu este în cea mai extraordinară formă, că suntem dispuși să cooperăm. Am transmis semnalele necesare către administrația Trump și către aliații noștri din SUA, spunând că luăm în considerare aprehensiunile americane, că nu vrem să luăm în considerare un NATO care neglijează protecția nucleară americană, dar, pe de altă parte, am afirmat că avem totuși capacitatea de a ne apăra și singuri. Spunea Secretarul General NATO că o vom face special prin armament convențional și asta pentru că nu putem să asigurăm o protecție nucleară și este în interesul SUA să ne asigure și nouă protecția pentru că și-o asigură și lor”.
„Americanii nu ne fac un serviciu și n-au făcut niciodată un serviciu”
În contextul dezbaterilor despre viitorul NATO și dependența Europei de sprijinul american, politologul Cristian Pîrvulescu susține că statele europene trebuie să privească realist relația cu SUA și să își consolideze propriile capacități de apărare.
Acesta afirmă că sprijinul american nu este unul dezinteresat și avertizează că Europa nu se poate baza la nesfârșit pe protecția Washingtonului, mai ales în condițiile în care utilizarea armamentului american poate depinde de decizii politice luate la Washington. Potrivit lui, războiul din Ucraina a arătat și limitele dependenței militare de SUA, inclusiv în ceea ce privește producția și livrarea de armament.
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Cred că trebuie să discutăm cât se poate de realist din punctul ăsta de vedere. Americanii nu ne fac un serviciu și n-au făcut niciodată un serviciu. Faptul că noi nu avem o armată puternică sau armate puternici. Înarmarea puternică s-a datorat presiunii permanente a SUA să lăsăm problema militară pe seama lor până când, am constatat, că înțelepeciunea lui Charles de Gaulles funcționează, că nu ne putem baza la infinit pe sprijinul american. Nu știm astăzi dacă va funcționa sau nu NATO, dar o afirmăm pentru că în felul ăsta ne îmbărbătăm și transmitem un semnal Rusiei.
Știm foarte bine că vom încerca să producem armamentul nostru, pentru că problema cu armamentul american nu este că nu e bun. Este că în anumite momente vom depinde de SUA pentru a-l folosi. Gândiți-vă la ucraineni care trebuie să regleze tirurile în funcție de permisiunea americanilor. Nu mai discutăm că există o problemă de capacitate a industriei de armament americană de a răspunde tuturor celor care există pentru că trebuie să prioritizeze evident nevoile armatei americane”.
NATO și diferențele dintre Est și Vest în privința înarmării
Politologul Cristian Pîrvulescu spune că statele din Europa de Est înțeleg mult mai clar decât cele din Vest pericolul reprezentat de Rusia și necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare.
Acesta dă exemplul Poloniei și al țărilor baltice, care alocă procente tot mai mari din PIB pentru înarmare, în timp ce alte state europene rămân reticente din motive economice și politice.
În ceea ce privește România, Pîrvulescu consideră că fondurile europene prin programul SAFE pot reprezenta o oportunitate majoră pentru dezvoltarea industriei de apărare, însă avertizează că există încă incertitudini legate de modul în care aceste resurse vor fi folosite.
Recent, avocatul poporului, Renate Weber, a contestat la CCR ordonanța care dă undă verde programului SAFE și cere oprirea definitivă a acestuia. Primul motiv invocat de Avocatul Poporului, Renate Weber, vizează lipsa avizului Consiliului Legislativ și faptul că ordonanța a fost emisă de Guvernul condus de Ilie Bolojan după demiterea prin moțiune de cenzură. Al doilea motiv ține de procedura parlamentară: actul normativ ar fi trebuit trimis mai întâi Camerei Deputaților, nu Senatului.
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Cred că în Est înțelegem mai bine decât în Vest. În Vest sunt țări, inclusiv cea în care se află una din capitatele europene, Belgia, care nu sunt dispuse să crească cheltuielile pentru înarmare, în orice caz, nu așa cum se cere, și asta din motive care țin de propria filosofie bugetară. Noi în Est înțelegem foarte bine și Polonia este un exemplu. Polonia deja cred că s-a apropiat de 5% din PIB, făcând datorii la buget foarte mari, pentru simplul motiv că trebuie să transmită un semnal clar Rusiei, că este pregătită să întâmpine o eventuală agresiune care vine din zona respectivă. Țările Baltice sunt mici, dar fac și ele eforturile pe care le pot face. Celelalte țări, cum este cazul României, fac eforturi dar ele sunt încă moderate. Știți ce înseamnă 5% din PIB în condițiile în care bugetul României din taxe și impozite este 26%? E imens.Este imens, și de-asta SAFE este o mană cerească pentru România. Dar vedeți, ne cam blocăm în SAFE. Ne blocăm nu numai pentru că OUG are dificultățile pe care le-ați prezentat dumneavoastră, ci pentru că, pur și simplu, nu știm încă cum vom folosi această resursă și cât de mult va profita industria de armament militară din România”.
