Ghidul suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a emis o directivă conform căreia uraniul înalt îmbogățit nu ar trebui să fie trimis în afara țării, au indicat două surse iraniene de rang înalt, citate joi de Reuters, semnalând o înăsprire a poziției Teheranului față de una din principalele cerințe ale Statelor Unite în negocierile de pace, potrivit Agerpres.
Ordinul ayatollahului Mojtaba Khamenei ar putea să-l frustreze şi mai mult pe preşedintele american Donald Trump şi să complice discuţiile privind încheierea războiului declanşat de SUA şi Israel împotriva Iranului.
Oficiali israelieni au declarat pentru Reuters că Trump a dat asigurări Israelului că stocul iranian de uraniu înalt îmbogăţit, care ar fi necesar pentru fabricarea unei arme atomice, va fi scos din Iran şi că orice acord de pace trebuie să includă o clauză în acest sens.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că nu va considera războiul încheiat până când uraniul îmbogăţit nu va fi înlăturat din Iran, Teheranul nu va înceta sprijinul pentru miliţiile şiite, iar capacităţile iraniene de rachete balistice nu vor fi eliminate.
„Directiva Ghidului Suprem, şi consensul în interiorul establishment-ului, este că stocul de uraniu îmbogăţit nu ar trebui să iasă din ţară”, a declarat una dintre sursele iraniene, care a vorbit sub condiţia anonimatului dată fiind sensibilitatea subiectului.
Iranul se teme de noi atacuri americane și israeliene
Potrivit surselor iraniene, înalţii oficiali iranieni consideră că trimiterea uraniului în străinătate ar face ţara mai vulnerabilă la viitoare atacuri ale Statelor Unite şi Israelului. Khamenei are ultimul cuvânt în cele mai importante chestiuni de stat.
Cele două surse iraniene au spus că există o suspiciune profundă în Iran că întreruperea ostilităţilor a fost o tactică înşelătoare din partea Washingtonului pentru a crea un sentiment de securitate înainte de a relua atacurile aeriene.
Cele două părţi au început să reducă unele divergenţe, au declarat sursele, dar rămân diviziuni profunde în ceea ce priveşte programul nuclear al Teheranului, inclusiv soarta stocurilor sale de uraniu îmbogăţit şi cererea Teheranului de recunoaştere a dreptului său de a îmbogăţi uraniu.
Iranul cere garanții ferme înaintea unui nou acord
Oficialii iranieni au afirmat în repetate rânduri că prioritatea Teheranului este de a asigura încetarea permanentă a războiului şi garanţii credibile că SUA şi Israelul nu vor lansa alte atacuri.
Numai după instituirea unor astfel de garanţii, au spus ei, Iranul va fi pregătit să se angajeze în negocieri detaliate privind programul său nuclear. Teheranul dezminte de mult timp că ar încerca să se doteze cu o bombă nucleară.
Despre Israel se crede pe scară largă că deţine un arsenal atomic, pe care nici nu l-a confirmat, nici nu l-a negat, menţinând de decenii o aşa-numită politică de ambiguitate.
Înainte de război, Iranul şi-a semnalat disponibilitatea de a trimite în străinătate jumătate din stocul său de uraniu îmbogăţit la 60%, un nivel mult mai mare decât cel necesar pentru utilizări civile.
Sursele au declarat, însă, că această poziţie s-a schimbat după ameninţările repetate din partea lui Trump de a ataca Iranul.
Cu toate acestea, sursa a spus că există „formule fezabile” de a rezolva problema.
„Există soluţii precum diluarea stocului sub supervizarea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică” (AIEA), a indicat una din sursele iraniene.
AIEA estimează că Iranul deţinea 440,9 kg de uraniu îmbogăţit la nivelul de 60% atunci când Israelul şi Statele Unite au atacat instalaţiile nucleare iraniene în iunie 2025. Cât de mult din această cantitate a ‘supravieţuit’ rămâne neclar.
Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a afirmat în luna martie că ceea ce a rămas din acest stoc se află depozitat „în principal” într-un complex de tuneluri de la instalaţia nucleară de la Isfahan, iar agenţia consideră că este vorba despre mai mult de 200 kg. AIEA mai consideră că o parte din stoc se află la complexul nuclear de la Natanz, unde Iranul are două uzine de îmbogăţire a uraniului.
Iranul declară că o parte din uraniul înalt îmbogăţit este necesară în scopuri medicale şi pentru un reactor de cercetare de la Teheran care funcţionează cu cantităţi relativ mici de uraniu îmbogăţit la circa 20%.
