Fenomenul El Nino, care se dezvoltă în Oceanul Pacific, ar urma să devină un super El Nino, potrivit meteorologilor, care spun că va fi cel mai mare din istorie. Datele din ultimele zile arată o încălzire extrem de rapidă a unor zone din Pacific, cu temperaturi medii mai mari cu 0,5 grade Celsius față de valorile normale, în acest moment.
Însă unele predicții arată că ar urma ca aceste temperaturi să crească și cu 1,5 grade, pe termen scurt, pentru ca, până în toamnă, acestea să crească chiar și cu 2,5 grade, după cum sugerează Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), NOAA (Administrația Națională Oceanografică și Atmosferică) și BoM (Biroul de Meteorologie din Australia). Exact această cifră de 2,5 grade este considerată „fără precedent”, mai ales că unele modele de prognoză, cu toate că sunt puține, fac referire chiar și la 3 grade.
Ceea ce este și mai îngrijorător este că, pe anumite suprafețe mici oceanice, în adâncime, temperatura apei a crescut cu 7,5 grade. Este vorba de o așa-numită undă Kelvin.
El Nino ar putea deveni Super El Nino
Cercetătorii au adus în discuție și comparația cu acel super El Nino din 1877-1878, atunci când au murit milioane de oameni, în special în India, China sau Brazilia. La acea vreme, temperaturile au depășit 2,7 grade Celsius, iar fenomenul El Nino a durat 18 luni. Însă în acest an, probabilitatea apariției unuia similar, sau chiar mai puternic, este mare și ar urma să aibă loc în această vară sau toamnă, conform Washington Post. Însă Administrația Națională Oceanografică și Atmosferică (NOAA) este chiar mai pesimistă și spune că fenomenul ar putea debuta chiar în această lună și ar putea dura până la iarnă, cu diverse episoade. Când temperaturile cresc cu peste 2 grade, un astfel de eveniment este considerat „super”.
Seceta pronunțată este principalul efect, iar asta ar putea duce la foamete în anumite zone al Globului, precum cele din Asia, sau în Brazilia și Africa. Pe lângă secetă, El Nino aduce uneori și inundații severe. Iar asta duce și la creșterea mediilor de temperatură pe toată planeta cam cu 0,2 grade Celsius, ceea ce se va vedea mai ales în anul 2027. Până acum, cel mai cald din istorie a fost în anii 2023 și 2024, din cauza acestui fenomen, dar recordurile ar urma să fie depășite.
Odată cu încălzirea neobișnuită a suprafeței Pacificului, vânturile alizee din vestul Pacificului slăbesc în intensitate și își schimbă direcția în zona tropicală. În consecință, apele calde de la suprafață se deplasează spre est, fapt la care contribuie și aceste alizee. Așa se formează El Nino. Iar în unele zone din Atlantic se produc și uragane. Așadar, fenomenul El Nino este o manifestare climatică din partea tropicală a Oceanului Pacific, care aduce la suprafața apei temperaturi mai calde decât media și influențează major vremea de pe o mare parte a Globului. El Niño apare, în medie, la fiecare doi ani până la şapte ani, iar episoadele sale durează de obicei între nouă şi douăsprezece luni. Un alt fenomen asociat este cel al incendiilor de vegetație în zone precum Australia, America de Sud sau Indonezia. Consecința directă este scăderea producției agricole.
Ultimul El Nino de intensitate foarte mare a fost în 2015-2016, când temperaturile medii din lunile noiembrie, decembrie și ianuarie au fost depășite cu 2,4 grade Celsius.
Iar probabilitatea ca următorul El Nino să fie cel mai grav din istorie depășește 60%, în toate predicțiile și modelelor climatice.
