De ce ne facem liste? Poate pentru că viața este un haos, iar un clasament, oricât de arbitrar, îi oferă o formă. Sau poate pentru că, undeva, în cele trei minute ale unui cântec, reușim să ne simțim cu adevărat înțeleși. Am ales pentru week end trei piese, "Bastille Save My Soul", "Sombr 12 to 12" și "Cannons All I Need", pilonii unei sesiuni de terapie neprogramate, o formulă la care recurgi când simți că ai nevoie urgentă de o confruntare cu tine însuți.
Să scrii despre ele înseamnă să le dezbraci de mister, să le transformi în obiecte de studiu, iar asta este exact ceea ce-ar face un tip ca mine, care ascultă uneori același melodie până când îi știe fiecare respirație. Să vedem, așadar, ce fac atât de remarcabil aceste piese.
"Bastille Save My Soul" sau cum ești prea conștient
Aici, dilema nu este dacă lumea e rea, ci cât de mult ești tu însuți parte din rău. Piesa are o sinceritate brutală, este un jurnal deschis al anxietății moderne.
Melodia o poți asculta compulsiv după o despărțire. Versurile nu urmăresc transmiterea tristeții, ci îți dau un cadru intelectual solid pentru autojustificare. Cântecul confirmă că nu resimți tristețe, ci manifești înțelegere profundă față de cât de airea sunt lucrurile din jurul tău. Practic, te-a inundat spiritul Crăciunului.
"Sombr 12 to 12", puțină evadare, scurtă, dar necesară
Dacă Bastille ne-a spus ce este confesiunea zgomotoasă, “12 to 12" este tăcerea apăsătoare de după. Piesa te aleargă frumos, îți face propriul film care te forțează să te oprești și să asculți pauzele.
Funcționează perfect ca #MelodiadeFuga1. O poți asculta când te simți copleșit de listele de to-do și simți nevoia să-ți imaginezi că ești personajul principal într-un film european, mut, de artă. Timp de trei minute, ești o persoană cool, complexă.
"Cannons All I Need" sau răspunsul simplu la întrebarea complexă
Piesă este esența a tot ce e vital și, în același timp, a tot ce este inutil. Un cântec care sună ca o declarație sau o găselniță, ca o simplificare forțată sau ca un moment de certitudine.
Poate fi piesa pe care o adaugi pe o casetă (sau playlist) pe care nu o vei trimite nimănui, dar pe care o faci doar pentru a te convinge că, de fapt, ai niște gusturi muzicale grozave și că ai putea, teoretic, să impresionezi pe cineva.
Așadar, ce ne spun aceste trei melodii puse cap la cap?
Ne spun că viața este o buclă nesfârșită între autoanaliză (Bastille), nevoia de izolare liniștită (Sombr) și iluzia unei soluții simple (Cannons). Nu sunt neapărat cele mai bune melodii făcute vreodată, dar sunt cele care au apărut exact atunci când aveam nevoie de ele ca să salveze week end-ul.
Rolul lor nu este să ne rezolve problemele, ci să le însoțească. Iar dacă un necunoscut citește aceste rânduri și se gândește: "Da, și eu fac asta," atunci lista și-a îndeplinit misiunea.
