Pictorul Theodor Pallady s-a născut la Iași, în anul 1871. Despre el istoricii Artei spun că a fost un „modernist pur-sânge”. Parisul a însemnat pentru Pallady desăvârșirea operei sale, pentru că orașul artelor l-a inspirat, i-a conturat formele pe care artistul le-a așternut pe pânză.
Theodor Pallady, favorit al colecționarilor: de ce lucrările sale fascinează și azi
Pallady ar putea fi oricând un personaj de film de epocă: boier de viță veche din Iași, cu mama din familia Cantacuzino, dandy cu joben, pantaloni pepit și replica tăioasă.
A fost un artist care a folosit penelul pentru a transmite senzualitate, dublată de ceea ce criticii numesc o tăcere și o liniște speciale. Nimic nu este ostentativ în lucrările lui Pallady, ci totul este mai degrabă o meditație despre forme: o floare, un evantai, Sena și podurile ei, totul este expus ca într-o mică scenă de teatru, perfect structurată.
Simona Chiș, Art Advisor, Palatul Cesianu-Racoviță: „Lucian Blaga spunea despre Theodor Pallady că sufletul acestuia este o surdină pusă pe toate culorile lumii, pe toate le îmblânzește, dându-le adâncime și în toate face să vibreze o moale suferință. În atmosfera intimistă a acestor interioare pariziene, artistul găsește un teren ideal pentru explorarea personajului feminin, devenit cumva muză recurentă și simbol al operei sale. Pallady surprinde nuduri și portrete, dar le surprinde cu o eleganță reținută”.
Simona Chiș este Art advisor în cadrul Palatului Cesianu-Racoviță din București. Ea este și cea de la care am aflat nu doar ce înseamnă Theodor Pallady pentru artă în general, ci și ce personaj cu totul special a fost artistul. Un detaliu mai puțin știut este acela că Pallady, bun prieten al lui Henri Matisse, îi dăruia adesea pictorului francez, câte o iie românească. Și poate chiar una dintre acestea a fost inspirație pentru faimosul tablou „La blouse roumaine”.
Theodor Pallady a fost artistul care, deși a trecut prin războaie, prin schimbări de regim, prin vremuri tulburi, a preferat să picteze nu tragediile momentului, ci tihna camerei sale, liniștea.
Simona Chiș, Art Advisor, Palatul Cesianu-Racoviță: „În cea mai importantă licitație de artă din acest sezon avem la Palatul Cesianu-Racoviță patru picturi semnate de Pallady, care surprind perfect cele trei direcții esențiale ale creației sale: Fotoliul roșu, Femeie cu evantai, Peisajul marin. De asemenea, avem și o natură statică deosebită, tema Pallady, cea mai iubită de colecționarii de artă. Pictura se numește „Vedere spre Place Dauphine” și intră în evenimentul de la Palatul Cesianu-Racoviță. Este un interior cu vedere spre Sena, o scenă intimă în care lumina filtrată prin fereastra cu feronărie tipic pariziană creează așa, cumva, o atmosferă, acea atmosferă recunoscibilă din picturile Pallady, de Paris intim, să-i spunem, pe care artistul o construia ca pe un mic univers așa liniștii burgheze. Practic, într-o singură licitație se compune un miniportret așa al operei lui Pallady, poet al interioarelor, rafinat portretist modernist și observator al naturii riguroase, aproape arhitecturale. În piața de artă, Pallady este foarte iubit, iar tema naturii statice este de departe cea mai dorită de colecționari”.
Theodor Pallady nu este doar un nume într-un catalog de artă, ci unul dintre cei mai căutați artiști români în cadrul licitațiilor, alături de maeștri precum Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrașcu, Camil Ressu și Ion Țuculescu.
