Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Studiu: Ziua Naţională a României, pe locul doi în topul sărbătorilor naţionale preferate de români

Ziua Naţională a României ocupă poziţia a doua, după Revelion, în topul sărbătorilor maţionale preferate de români, arată un studiu realizat de Reveal Marketing Research, citat de Agerpres.

„Deşi sărbătoarea naţională preferată de cei mai mulţi români din mediul urban este ziua de 1 Ianuarie - Anul Nou (36%), Ziua Naţională a României ocupă poziţia a doua, considerată sărbătoarea naţională preferată de 30% dintre respondenţi. Pentru persoanele peste 55 de ani, 1 Decembrie ocupă poziţia 1 în topul sărbătorilor preferate (49%)”, arată studiul citat.

De asemenea, Ziua Femeii este sărbătoarea preferată a 3% dintre români, iar Ziua Copilului a 12% dintre aceştia. Pentru tinerii între 18-24 de ani Ziua Copilului este semnificativ mai puţin importantă (3%), aceştia sărbătorind în mai mare măsură Ziua Femeii sau Ziua Europei. Ziua Muncii şi Ziua Monarhiei sunt preferate de puţini români, respectiv 2%.

Peste 40% dintre români vor sărbători Ziua Națională a României

Studiul mai arată că 42% dintre respondenţi declară că vor sărbători Ziua Naţională a României acasă, unde se vor relaxa, într-o măsură mai mare persoanele peste 55 de ani (52%). Un sfert dintre români vor organiza şi o masă festivă în familie sau cu prietenii, iar 14% declară că vor participa la paradele şi evenimentele organizate pe 1 Decembrie.

„28% dintre românii din mediul urban vor profita de mini-vacanţa de săptămâna aceasta pentru a părăsi oraşul pentru un concediu. Tinerii între 24 şi 34 de ani vor pleca în concediu în perioada aceasta într-o măsură semnificativ mai mare (34%). Dintre aceştia, o treime declară că vor merge la munte, 28% vor vizita rude iar 18% vor alege să viziteze un alt oraş din ţară. Un procent mai mic, 7% dintre cei care vor pleca în concediu în perioada următoare, vor părăsi ţara sau vor vizita prieteni în altă zonă a ţării”, potrivit studiului.

În ceea ce priveşte alimentele româneşti, acestea sunt considerate net superioare celor produse în afara ţării. Pentru 47% dintre românii din mediul urban originea sau ţara producătoare este relevantă în alegerea produselor pe care le achiziţionează. Pentru persoanele peste 45 de ani aceasta este semnificativ mai importantă (65%). Mai mult decât atât, două treimi dintre respondenţi declară că verifică originea produselor în magazin, înainte de achiziţionare.

Românii consideră legumele şi fructele cea mai bună categorie de produse româneşti, cu 23% dintre respondenţi considerând acestea ca fiind de cea mai bună calitate. Vinul este considerat cel mai de calitate produs românesc de 16% dintre români, iar apa îmbuteliată de 12%.

Produsele românești despre care românii cred că sunt mai calitative decât cele străine

În urma rezultatelor studiului realizat de Reveal Marketing Research, produsele româneşti de o calitate superioară celor importate sunt considerate a fi cele alimentare. 97% dintre români consideră lactatele româneşti ca fiind mai calitative decât cele străine. Valori asemănătoare întâlnim pentru carne (96%), legume şi fructe (96%), apa îmbuteliată (96%), dar şi pentru produsele de bază (făină, ulei etc) (94%) şi produsele de patiserie (94%).

Pe de altă parte, românii consideră într-o proporţie semnificativă (77%) că automobilele produse în afara ţării sunt de o calitate superioară celor româneşti. Aceeaşi situaţie o întâlnim şi în cazul articolelor vestimentare, pentru care 55% dintre români consideră că cele importate sunt mai calitative decât cele produse în România.

Pentru tinerii între 18 şi 24 de ani se observă o tendinţă marginală de a considera produsele din afara ţării ca fiind mai calitative decât cele româneşti, în particular pentru categoriile de produse non-alimentare (diferenţa ponderată este de 10% în medie pentru toate categoriile măsurate).

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 24-25 noiembrie 2022 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban. Mărimea eşantionului a fost de 1003 respondenţi, iar eroarea maximă de eşantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. 

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE