Europa se confruntă cu o creștere accentuată a episoadelor de stres termic, iar în unele regiuni din sudul continentului numărul zilelor cu disconfort termic sever este cu până la 40 mai mare decât în anii 1970, arată un nou studiu publicat în revista Nature.
Potrivit cercetării, schimbările climatice nu se reflectă doar în temperaturile măsurate la umbră, ci și în așa-numitele temperaturi „resimțite”, care țin cont de umiditate, vânt și de modul în care corpul uman pierde căldură. Specialiștii avertizează că zilele cu stres termic puternic, episoadele de căldură extremă și nopțile tropicale au devenit mult mai frecvente în ultimele decenii.
Datele vin în contextul în care, potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, temperatura medie din Europa este cu aproximativ 2,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial, ceea ce face din continentul european cel mai rapid încălzit de pe planetă.
Ce este stresul termic
Stresul termic apare atunci când organismul acumulează mai multă căldură decât poate elimina. Fenomenul este influențat de mai mulți factori, printre care temperatura ridicată a aerului, umiditatea, efortul fizic și hidratarea insuficientă. În astfel de condiții, corpul nu mai reușește să-și mențină temperatura internă în limite normale, iar pot apărea simptome precum transpirație excesivă, amețeală, greață, accelerarea pulsului sau dificultăți de respirație.
În cazurile severe, stresul termic poate duce la epuizare sau insolație, afecțiuni care pot deveni fatale.
Sudul Europei, printre cele mai afectate regiuni
Cercetătorii au analizat stresul termic pe trei niveluri — puternic, foarte puternic și extrem — și au constatat că în sudul Spaniei, Italia, Grecia și Turcia unele zone înregistrează deja cu până la 40 de zile suplimentare pe an cu stres termic puternic, comparativ cu anii ’70.
Practic, în mare parte din sudul Europei, perioadele de disconfort termic sever s-au extins cu aproape o lună față de acum câteva decenii.
Autorii studiului atrag atenția că fenomenul nu se limitează doar la regiunile tradițional fierbinți. Stresul termic începe să se extindă și în zone unde, în trecut, astfel de episoade erau rare sau inexistente.
Nopțile devin tot mai greu de suportat
Studiul arată și că temperaturile „resimțite” în cele mai calde nopți ale anului cresc mai repede decât în cele mai fierbinți zile. Este o evoluție îngrijorătoare, spun specialiștii, pentru că organismul are nevoie de temperaturi mai scăzute pe timpul nopții pentru a se recupera după căldura acumulată în timpul zilei.
Nopțile tropicale — adică acele nopți în care temperatura nu coboară sub 20 de grade Celsius — devin astfel o problemă tot mai serioasă de sănătate publică, mai ales în Europa, unde aerul condiționat este încă mai puțin răspândit decât în alte regiuni ale lumii.
Experții avertizează că temperaturile ridicate din timpul nopții pot accentua stresul cardiovascular, pot afecta somnul și cresc riscul de mortalitate, în special în rândul persoanelor în vârstă și al celor cu afecțiuni preexistente.
