Rusia și Ucraina au convenit unul dintre cele mai mari schimburi de prizonieri de la începutul războiului. Este un prim rezultat al negocierilor trilaterale din Abu Dhabi, intermediate de SUA. Detaliile operațiunii nu au fost anunțate, dar cu o zi înainte Volodimir Zelenski a spus că ar putea fi vorba de până la 1.500 de prizonieri din fiecare tabără. Negocierile nu au adus însă și un armistițiu privind bombardamentele asupra infrastructurii energetice și în Marea Neagră, așa cum a propus Kievul. O nouă rundă de discuții va avea loc la Moscova între trimișii lui Donald Trump și Vladimir Putin.
Negocierile față în față dintre ucraineni și ruși, după o pauză de aproape nouă luni, au fost complicate și, pe alocuri, dure. Chiar și așa, toate părțile au recunoscut că reluarea discuțiilor este un succes.
Jared Kushner, emisar american: Tocmai am încheiat cea de-a doua zi de discuții. Acestea au fost cu adevărat substanțiale. Au fost niște discuții destul de dificile.
David Arakhamia, liderul partidului proprezidențial de la Kiev: Cred că rușii au venit cu directive foarte, foarte stricte, iar discuția a fost foarte greu de moderat. Și cred că modul în care au fost structurate discuțiile, pornind de la situația de după război a ambelor țări, a deschis calea către un dialog și am început să lucrăm mai productiv.
O concluzie finală a negocierilor va fi anunțată doar după ce emisarii americani vor avea discuții cu liderul rus Vladimir Putin și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Obiectivul major este ca Moscova să accepte prezența țărilor europene la masa de negocieri, spun emisarii americani.
Jared Kushner, emisar american: Unul dintre obiectivele întâlnirii de la Moscova, pe lângă încercarea de a finaliza ajutorul umanitar va fi acela de a încerca să vedem dacă putem include și europenii în acest format, astfel încât să-l transformăm într-un format multilateral. Așadar, acesta va fi obiectivul: transformarea acestui proces într-un format multilateral.
Ucraina cere participarea Europei la negocieri
Și ucrainenii insistă pe atragerea europenilor în discuții, mai ales că, la cererea Moscovei, negocierile nu sunt doar despre război, ci și despre viitoarea arhitectură de securitate în Europa și poziția Rusiei.
David Arakhamia, liderul partidului proprezidențial de la Kiev: Cred că ne îndreptăm spre obiectivul final, unde nu ar trebui să fie un format trilateral. Ar trebui să fie unul multilateral, deoarece europenii trebuie să ia parte la discuții. Pentru că, dacă vorbim despre securitatea postbelică a Europei, Ucraina face parte din Europa, iar țările europene trebuie să participe la discuții alături de noi și să dezbată cum va arăta securitatea în Europa.
Șeful delegației ruse: Ar fi util ca europenii să învețe de la emisarii americani despre bunul-simț
Moscova, pe de altă parte, spune că nu are, deocamdată, ce discuta cu Europa, pe care o acuză că prin finanțarea armatei ucrainene contribuie la continuarea războiului.
Vladimir Medinski, șeful delegației ruse: Nu prea înțelegem despre ce am putea discuta cu ei (europenii). Când vor avea propuneri concrete, atunci le vom examina. Iar, deocamdată, ar fi util ca europenii să învețe de la emisarii americani despre bunul-simț, realism, dar și dorința de a ajunge la pace.
Rusia mai sugerează că războiul din Ucraina nu se va termina până când nu va fi decis noul concept de securitate în Europa.
Vladimir Medinski, șeful delegației ruse: Conflictul din Ucraina a arătat că întregul sistem de securitate din Europa, aflat în vigoare după Ialta și Potsdam, funcționează foarte prost. Și, în esență, întregul organism este bolnav. Iar în Ucraina pur și simplu s-a spart buba. De aceea, trebuie tratat întregul organism, aici nu te poți descurca doar cu un plasture.
Solicitările Rusiei provoacă îngrijorări în capitalele europene, mai ales că anterior Moscova a insistat pe retragerea trupelor NATO din țările Europei Centrale si de Est. Cancelariile europene, de asemenea, încearcă să evite o înțelegere bilaterală SUA-Rusia, fără a se ține cont de interesele Ucrainei și ale Uniunii Europene.
