Discuțiile despre o posibilă nouă arhitectură de securitate europeană au stârnit îngrijorare în rândul liderilor de pe continent, care se tem că Rusia încearcă să mute negocierile de pace dincolo de problema războiului din Ucraina și să obțină o influență mai mare asupra deciziilor europene, scrie Euronews.com.
Subiectul a ajuns în centrul negocierilor pentru încheierea conflictului, după ce președintele american Donald Trump a vorbit despre un posibil acord amplu, care ar putea implica întreaga Europă.
Declarațiile lui Trump au fost urmate de o amplă postare pe rețelele sociale a emisarului său special, Jared Kushner, în care acesta a prezentat mai multe principii pentru crearea unui „mediu de securitate mai stabil și mai previzibil” pe continent.
Mesajul lui Kushner a pus accentul pe „decenii de neîncredere” și pe „preocupări de securitate concurente” între Europa și Rusia, fără să insiste asupra faptului că Moscova a lansat o invazie la scară largă împotriva unui stat suveran, recunoscut internațional.
„De peste 30 de ani, Europa și Rusia au încercat să stabilească un cadru de securitate sustenabil”, a scris emisarul american.
Formularea a provocat reacții în Europa. Oficialii europeni au subliniat că nu statele europene, ci Rusia a încălcat regulile și acordurile care au stat la baza arhitecturii de securitate construite după Războiul Rece.
Europa susține că actualul sistem de securitate a fost încălcat de Rusia
„Avem deja o arhitectură de securitate europeană”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, luni, în timpul unei reuniuni G7 de la Paris.
„Singura care încalcă această arhitectură de securitate este Rusia. De aceea, trebuie să ne asigurăm că în aceste discuții există concesii clare din partea Rusiei, pentru că, în caz contrar, vom vedea doar mai multe atacuri”, a afirmat aceasta.
Invazia rusă în Ucraina a încălcat mai multe acorduri internaționale, printre care Actul final de la Helsinki din 1975 și Carta de la Paris din 1990, documente care au stat la baza Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
De asemenea, Rusia a încălcat Memorandumul de la Budapesta din 1994, prin care se angajase să nu recurgă la forță împotriva Ucrainei, cu excepția cazurilor de autoapărare, precum și Actul fondator NATO-Rusia din 1997, care reafirmă respectarea integrității teritoriale a tuturor statelor.
Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a susținut că Europa nu are nevoie de un nou sistem de securitate, ci de respectarea celui existent.
„Europa nu are nevoie de o nouă arhitectură de securitate, așa cum vrea Rusia să ne facă să credem, ci pur și simplu de restabilirea arhitecturii de securitate existente”, a declarat oficialul german.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat, la rândul său, că discuțiile serioase despre securitatea continentului pot avea loc numai după obținerea unui armistițiu în Ucraina. Ea a subliniat că Europa trebuie să fie prezentă la masa negocierilor.
„Un acord privind viitorul Ucrainei și al Europei, încheiat peste capul nostru, nu ar fi doar lipsit de înțelepciune. Este, de fapt, imposibil”, a declarat ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski.
De ce se tem europenii de planurile Rusiei
Reacțiile europene vin într-un moment în care liderii continentului încearcă să își coordoneze pozițiile în negocierile de pace. Declarațiile recente ale lui Donald Trump și perspectiva unui acord amplu cu Vladimir Putin au alimentat temerile că Washingtonul și Moscova ar putea ajunge la o înțelegere care să decidă inclusiv viitorul Ucrainei și al securității europene fără participarea efectivă a statelor europene.
Rusia a criticat în repetate rânduri extinderea NATO și a cerut, înainte de invazia din 2022, oprirea extinderii Alianței și retragerea trupelor din statele care au aderat după 1997. Cererile au fost respinse.
Judy Dempsey, cercetătoare la Carnegie Europe, consideră că discuțiile despre o nouă arhitectură de securitate ar putea servi intereselor Moscovei, dacă ar duce la ocolirea NATO și la slăbirea legăturilor dintre Statele Unite și aliații europeni.
„Este o încercare a Kremlinului și a președintelui Trump de a ocoli NATO și de a redesena arhitectura de securitate a Europei. Este, de asemenea, o încercare de a rupe legătura transatlantică, al cărei fundament este NATO”, a spus Dempsey.
Oficialii europeni implicați în procesul diplomatic consideră că insistența Rusiei asupra unei discuții mai ample despre securitatea continentului poate distrage atenția de la problemele centrale ale negocierilor: oprirea ostilităților și garanțiile de securitate pentru Ucraina.
Moscova a respins în repetate rânduri propunerile pentru un armistițiu, inclusiv unul temporar, și s-a opus desfășurării trupelor occidentale pe teritoriul ucrainean după încheierea războiului.
În schimb, Vladimir Putin și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, au vorbit în mod repetat despre necesitatea unei noi arhitecturi de securitate pe continentul eurasiatic.
Pentru statele europene, o asemenea discuție ridică riscul ca Rusia să încerce să obțină un drept de influență asupra deciziilor NATO, inclusiv asupra viitoarelor extinderi ale Alianței.
Natia Seskuria, cercetătoare la Royal United Services Institute (RUSI), afirmă că Moscova urmărește să obțină mai multă influență asupra deciziilor europene privind Ucraina.
„Prin extinderea negocierilor, Moscova încearcă să transforme viitorul Ucrainei într-o chestiune secundară, inclusă într-o înțelegere mai amplă privind relația Rusiei cu Europa”, a explicat aceasta.
Potrivit expertei, includerea arhitecturii de securitate pe agenda negocierilor riscă să complice procesul de pace și să adâncească divergențele dintre Statele Unite și aliații lor europeni.
