Stresul și presiunile de la locul de muncă pot avea consecințe grave asupra sănătății. Peste 840.000 de oameni mor anual, la nivel mondial, din cauza unor afecțiuni asociate riscurilor psihosociale de la serviciu, potrivit Organizației Internaționale a Muncii. Nici România nu este ferită de acest fenomen. Aproape 55% dintre angajații chestionați într-un studiu recent spun că se simt frecvent obosiți sau suprasolicitați, iar peste 16% declară că se confruntă cu epuizarea profesională sau sunt aproape de burnout.
Programul prelungit, volumul mare de muncă, nesiguranța locului de muncă și presiunile constante pot afecta grav sănătatea angajaților.
Potrivit unui raport publicat în 2026 de Organizația Internațională a Muncii (OIM), peste 840.000 de decese sunt asociate anual, la nivel mondial, riscurilor psihosociale de la locul de muncă.
Printre afecțiunile asociate acestor riscuri se numără bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale și tulburările psihice severe.
Raportul arată că aceste condiții de muncă sunt responsabile și pentru pierderea a aproape 45 de milioane de ani de viață sănătoasă anual, iar impactul economic este estimat la aproximativ 1,37% din produsul intern brut mondial.
Aproape 55% dintre angajații români se simt frecvent epuizați
Suprasolicitarea profesională este o problemă și în România. Potrivit unui sondaj realizat de Genesis Property, aproape 55% dintre respondenți declară că se simt obosiți sau copleșiți de muncă zilnic ori de mai multe ori pe săptămână.
Mai mult, peste 16% afirmă că se confruntă frecvent cu epuizarea profesională, cunoscută drept burnout, sau că sunt aproape de această stare.
În schimb, doar 12,5% dintre persoanele chestionate își descriu nivelul de energie la serviciu ca fiind foarte bun.
Principala cauză a oboselii este volumul mare de muncă, indicat de 20,4% dintre respondenți. Acesta este urmat de incertitudinea economică, menționată de 15,9%, și de presiunea financiară personală, indicată de 15,4%.
Problemele financiare influențează și modul în care angajații își percep locul de muncă. Aproape un sfert dintre respondenți sunt mai preocupați de stabilitatea profesională, iar 23% spun că dificultățile financiare le accentuează stresul și oboseala.
De asemenea, peste o treime dintre cei chestionați consideră că lipsa timpului sau a energiei reprezintă principalul obstacol în dezvoltarea profesională.
Sondajul Genesis Property a fost realizat online, în iulie 2026, pe un eșantion de 1.026 de utilizatori de internet din România.
România, sub media europeană la problemele de stres și anxietate asociate muncii
La nivelul Uniunii Europene, aproape trei din zece angajați declară că au avut, în ultimele 12 luni, probleme de stres, depresie sau anxietate provocate ori agravate de activitatea profesională.
Potrivit sondajului OSH Pulse 2025, realizat de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, media europeană este de 29%.
În România, procentul ajunge la 24%, sub media Uniunii Europene, dar în creștere față de nivelul de 19% înregistrat în 2022.
Cele mai mici ponderi ale angajaților care raportează astfel de probleme se regăsesc în Danemarca, unde procentul este de 19%, și Germania, cu 21%.
La polul opus se află Grecia, unde aproape jumătate dintre salariați, respectiv 49%, declară că au fost afectați de stres, depresie sau anxietate din cauza muncii.
Urmează Finlanda, cu 45%, Polonia și Cipru, cu câte 41%, și Spania, cu 40%.
Datele reflectă problemele de sănătate raportate de angajați și nu reprezintă diagnostice medicale.
În contextul creșterii riscurilor pentru sănătatea angajaților, Parlamentul European solicită introducerea unor măsuri suplimentare de protecție la locul de muncă.
Pe 6 octombrie 2026, eurodeputații au adoptat, cu 413 voturi pentru, o rezoluție prin care cer Comisiei Europene să analizeze legislația existentă și posibilitatea introducerii unor norme comune pentru prevenirea stresului și a epuizării profesionale.
Printre măsurile propuse se numără evaluarea periodică a riscurilor psihosociale, prevenirea hărțuirii și a violenței la serviciu, îmbunătățirea condițiilor de muncă și asigurarea accesului angajaților la servicii de sprijin pentru sănătatea mintală.
