Epuizați, anxioși și la un pas de depresie. Este o stare cu care, potrivit datelor, s-au confruntat 7 din 10 angajați români cel puțin o dată, de-a lungul carierei profesionale. După ce un proiect care vizează problema burnoutului s-a blocat în Parlament, legea revine în atenție la cererea societății civile.
Oana a trecut recent printr-un episod de burnout. Își propusese să dezvolte un proiect în cadrul firmei pentru care lucra, dar presiunea termenelor limită a adus-o la capătul puterilor. Zile întregi s-a simțit epuizată fizic și psihic până în punctul în care nu a mai putut să lucreze deloc.
Oana Văideanu, fostă angajată, actualmente freelancer: „Termenul acesta autoimpus m-a determinat să lucrez foarte mult, să urmăresc diferite obiective pe care mi le-am propus care ulterior au părut nerealiste și au dus la suprasolicitare. Nu am mai reușit să mă concentrez în niciun fel. Deschideam laptopul și aterizam pe Netflix la fetele gilmore. Și m-am uitat la toate cele 6 serii în ultimele 3 luni, abia reușind să mai fac o postare ca să mențin contactul cu LinkedIn.”
În situația Oanei au fost sau sunt în continuare peste cinci milioane de români activi profesional. Cu toții au avut, mai mult sau mai puțin conștient, episoade de burnout. Adică o formă de epuizare mentală sau fizică induse de munca de zi cu zi. Cum România nu are o lege a burnoutului, afecțiunea nu este recunoscută, așa că angajații nu pot beneficia de concediu pentru a cere ajutor specializat. Organizația civică Hacking Work cere, însă, reluarea discuțiilor pe tema Legii Burnoutului și adoptarea proiectului în Parlament.
Doru Șupeală, specialist HR & fondator Hacking Work: „Cam 20% din bugetul de salarii al unei organizații se pierde din cauza faptului că oamenii afectați de burnout absentează de la serviciu, își iau concedii medicale, nu mai performeaza, fac greșeli în timp ce lucrează.”
Companiile pierd anual peste 300 de miliarde de dolari din cauza
La nivel mondial, companiile pierd anual peste 300 de miliarde de dolari pentru că nu gestionează corect epuizarea fizică a angajaților, potrivit bazei de date Statista. Deși angajatorii au tendința să creadă că o astfel de legislație le-ar putea da oamenilor șansa de a păcăli compania, burnoutul duce, de fapt, la lipsă de eficiență sau de inițiativă. Iar totul are un cost în bani.
Doru Șupeală, specialist HR & fondator Hacking Work: „O lege aduce în primul rând claritate și stabilirea foarte clară a situației și recunoașterea acestei afecțiuni, boala secolului 21, ca o boală profesională. Încărcarea cu informații, cu un volum uriaș de informații și cu uriașă presiune emoțională asupra oamenilor este principala provocare pe care o avem cu toții.”
Radu Hângănuț, jurnalist Euronews: „Apelul pentru a trata burnout-ul ca pe o urgență de sănătate publică a fost ascultat deja în foarte multe dintre țările uniunii europene. În franța, de exemplu, dreptul la deconectare este recunoscut în mod oficial, în timp ce Țările de Jos dar și Belgia recunosc această problemă a burnout-ului.”
Nicu Ștefănuță, europarlamentar: „Practic Legea burnout-ului asta ar aduce: posibilitatea ca dintre cei cei milioane de români estimați că suferă de burnout într-o perioada a vieții lor să poată intra o perioadă în concediu de boală și să își primească în continuare salariul.”
Cazurile de burnout au ajuns în ultimul timp și în instanță. În iunie 2025, Tribunalul Cluj a obligat o companie din oraș să plătească aproape 9.000 de euro daune morale unei foste angajate, după ce aceasta a ajuns la epuizare profesională severă din cauza condițiilor de muncă.
