Epuizarea profesională crește în toată Europa. Un sondaj realizat în 30 de țări europene arată că angajații sunt tot mai epuizați, iar costul pentru Uniunea Europeană depășește 100 de miliarde de euro pe an.
Aproape jumătate dintre salariați spun că au un volum de muncă excesiv, iar specialiștii avertizează că burnout-ul a devenit o „epidemie silențioasă” pe continent.
În direct la Euronews România, doctorul în psihologie Bogdan Cezar Ion a explicat că fenomenul de burnout există de peste 25 de ani și a luat amploare după pandemia de COVID-19.
„Soluția nu este de mijloc. Soluția este de vârf. Lucrurile se văd cu ochiul liber, nu de azi, de ieri, ci de peste 25 de ani. Când aflăm de date de genul ăsta, ar trebui să facem principalul efort să nu uităm repede. (... ) Soluțiile de compromis nu funcționează.
Din 2000 încoace s-a accentuat treptat acest trend, iar după pandemie a explodat. De ce spun că este o soluție de top decât de mijloc sau de compromis? O clasă de elevi care primesc majoritatea notă mică nu spune asta ceva despre elevi. Spune asta despre cum li s-a predat. La fel, când mulți oameni au burnout la locul de muncă, nu mai este o problemă de faptul că respectivii nu sunt suficient de productivi sau sunt prea leneși. E problemă de sistem. Problemele de sistem trebuie abordate sistemic”, a explicat psihologul Bogdan Cezar Ion.
Psiholog: Lipsește propriu-zis în a gândi munca în niște termeni echilibrați care să aducă satisfacție legată de implicarea omului
La nivel european există în discuție directive privind dreptul de a te deconecta, în așa fel încât angajatorii să nu mai poată contacta angajații în afara orelor de muncă. Psihologii consideră, în schimb, că măsuri precum interdicțiile denotă, de fapt, „rezistența unui culturi la schimbare”.
„Soluțiile de genul interdicțiilor arată de fapt rezistența unui culturi la schimbare. Dacă trebuie să apară interdicții legale pentru ca în mediile de muncă să nu se mai facă chestiunea asta, este clar că nu există o disponibilitate suficientă către schimbare.
Mi s-ar părea că are tot sensul ca în topul principalelor direcții private și publice de gestionare a muncii ar trebui să fie o preocupare, nu legată doar cum să facem un program de well being, pentru că nu asta lipsește. Lipsește propriu-zis în a gândi munca în niște termeni echilibrați care să aducă satisfacție legată de implicarea omului.
E o problemă care merită abordată top-down. Toate simptomele de burnout nu sunt altceva decât sisteme de siguranțe care încep să sară în momentul în care există un scurt circuit. Problema nu este doar să înlocuiești siguranțele, ci să tratezi scurt circuitul. El se cunoaște de vreo 25 de ani.”, a mai spus psihologul.
Ce măsuri poți lua pentru a gestiona epuizarea la muncă?
„În primul rând, trebuie să luăm cunoștință devreme de semnele burnout-ului și ele sunt destul de evidente. Dacă luăm cunoștință devreme, s-ar putea chiar să aducem presiune pe angajatori, luând decizii devreme. Majoritatea oamenilor tind să continue inerțial o situație în care presiunea la locul de muncă continuă și uneori această continuare nu este o simplă inerție, ci oamenii au angajamente. Au făcut credite. Câteodată sunt condiționați să continue în anumite situații care nu sunt ok pentru ei.
În primul rând, faptul de a favoriza, de a ști că este obligatoriu faptul de a avea un echilibru. Când spune echilibru, nu mă refer la a pune termenul egal, ci la a avea și componenta de relaș, de viață personală prezentă și protejată. Asta e foarte important.
Faptul de a apărea și a fi puternic prezente semnele de burnout, ar trebui totuși să ne ducă către un specialist, fie el psiholog, fie psihiatru, dar nu pentru tratare a simptomelor, ci a clarifica”, a mai spus el.
Psihologul Bogdan Cezar Ion nu consideră că a te plânge de o problemă nu reprezintă o soluție, deoarece, „dacă s-a ajung la burnout, cel mai probabil este că o cultură organizațională nu încurajează lucrurile într-o manieră în care omul să fie în confort cu emoțiile”.
„Cel mai probabil, ajută dacă ai cu cine să discuți, dar nu se întâmplă des să se poată acest lucru”, a concluzionat el.
