Europenii devin din ce în ce mai conștienți de fenomenul de burn out. Deși companiile investesc în îmbunătățirea mediului de lucru, sănătatea mentală încă rămâne o problemă, relatează Euronews.com.
Companiile investesc, dar sănătatea mentală este în declin
Europenii sunt afectați de mediul de lucru stresant, dar motivul devine unul greu de punctat. Aproximativ jumătate din angajații din 30 de țări spun că au prea mult de muncă, 34% susțin că nu se simt apreciați, iar 16% declară că sunt victime ale abuzului la serviciu, conform unui studiu recent realizat de European Agency for Safety and Health at Work.
Deși corporațiile dau mai multă atenție stării de bine, presiunea muncii nu a scăzut. Cercetărorii australieni au descoperit un paradox: țările și companiile care investesc cel mai mult în sănătatea mentală înregistrează de fapt cele mai slabe procente la starea de bine a angajaților.
„Mai ales după pandemie, am observat această creștere puternică a numărului de persoane care se confruntă cu probleme de sănătate mintală, în special cele cauzate de muncă sau legate de locul de muncă, inclusiv burnout-ul”, a declarat Sonia Nawrocka de la European Trade Union Institute (ETUI).
Companiile din Europa au investit aproximativ 19.6 miliarde de euro în programe de stare de bine la birou. 29% din angajații europeni au acces la mai multe inițiative cum ar fi psiholog, programe de stare de bine și de gestionare a stresului.
Totuși, cercetătorii consideră că aceste programe nu atacă de fapt problema de la rădăcină: muncă multă, insecurități pe piață, lipsă de recunoștință, ore lungi de muncă, chiar și abuz verbal. Trebuie menționată și grija care vine odată cu evoluția AI-ul.
„Această problemă nu este deloc despre «uite un curs de yoga, descurcă-te singur»”, a declarat Manal Azzi, specialist senior în securitate și sănătate în muncă în cadrul International Labour Organization (ILO). În opinia lui Azzi, aceste programe de sănătate mentală se uită la problemă dintr-un punct de vedere prea mecanic. În schimb, starea de bine trebuie văzută ca un obiectiv pe termen lung.
- Piața muncii din Europa, în continuă schimbare. Marile evenimente care au afectat Uniunea Europeană
- Egali, dar până la un punct. România este printre țările europene cu cele mai puține femei pe piața muncii
- Ce schimbări ar putea produce inteligența artificială pe piața muncii. Expert: ”Generează o nouă paradigmă”
Cum poate fi redus stresul la locul de muncă
Azzi consideră că modul în care companiile abordează beneficiile, recrutarea, promovările, evaluările de performanță, managementul, dar și comunicarea internă, contribuie mai mult decât ne-am aștepta la experiența generală a angajatului.
Conform unui raport de la compania Telus, managerii care își tratează angajații cu respect au, în general, următoarele caracteristici: grijă autentică pentru bunăstarea angajaților, o abordare orientată spre echipă care evită competiția nesănătoasă, incluziune, capacitate de decizie și abilitatea de a crea un sentiment de scop dincolo de sarcinile zilnice.
Companii din Marea Britanie, Germania, Irlanda și Islanda încă testează săptămâna de lucru cu 4 zile, ceea ce ar însermna 10 ore pe zi, dar un weekend prelungit care începe de vineri. Studiile arată că acest sistem deja are efecte pozitive.
Alte exemple ar fi abordările suedezilor și francezilor. Suedia a impus reguli stricte când vine vorba de nivelul de muncă dar și intimidarea, iar Franța are legi speciale ce redau angajatului tot dreptul de a ignora locul de muncă după încheierea programului.
Totuși, țările europene încă mai au de făcut îmbunătățiri la acest capitol. Miza este, totuși, una importantă. Depresia și problemele cardiovasculare cauzate de stresul profesional costă UE peste 100 de miliarde de euro pe an, potrivit unui studiu realizat de European Trade Union Institute (ETUI).
„Atunci când apar semnele de anxietate severă sau depresie, uneori este deja prea târziu să dai timpul înapoi. Oamenii își dau demisia... și tocmai din acest motiv trebuie să ne concentrăm pe prevenție”, a punctat Azzi.
