Un studiu realizat de Institutul Sindical European (ETUI) a evaluat costurile bolilor cardiovasculare și ale tulburărilor depresive cauzate de cinci riscuri psihosociale legate de locul de muncă, scrie Euronews.com.
Concluzia: peste 100 de miliarde de euro este suma pe care Uniunea Europeană o pierde anual din cauza depresiei asociate muncii.
Care sunt factorii care afectează sănătatea mintală a angajaților
Think-tank-ul identifică următoarele cinci riscuri majore ce afectează sănătatea mintală a angajaților:
- stresul la locul de muncă
- programul prelungit de lucru
- insecuritatea locului de muncă
- dezechilibrul între efort și recompensă
- hărțuirea morală
Aceste riscuri pot avea consecințe tragice, conform datelor disponibile din 2015. Aproximativ 6.000 de decese din cauza bolilor coronariene și peste 5.000 de sinucideri au fost atribuite depresiei cauzate de condițiile de muncă, potrivit cercetătoarei Sonia Nawrocka de la ETUI.
În același an, s-au pierdut peste 400.000 de ani de viață din cauza bolilor cardiovasculare și a depresiei. „Acestea sunt decese prevenibile”, subliniază Dimitra Theodori, responsabilă pentru sănătate și securitate în muncă la ETUI.
Institutul estimează că 8% din bolile cardiovasculare și 23% din cazurile de depresie pot fi atribuite acestor riscuri psihosociale.
Angajatorii plătesc pentru depresie
Raportul este primul care cuantifică impactul economic al depresiei și al bolilor cardiovasculare (inclusiv infarct și accident vascular cerebral) legate de factorii de stres psihosocial la locul de muncă.
Franța, Belgia, Finlanda, Irlanda și Țările de Jos sunt țările cele mai afectate din punct de vedere al costului pe 100.000 de angajați.
Costul financiar este împărțit între angajați și angajatori, însă în mod inegal. „Am constatat că povara cea mai mare a fost suportată de angajați, dar și de angajatori. În special în cazul depresiei, estimăm că peste 80% din costul total al acesteia în 2015 în Europa a fost cauzat de riscurile psihosociale de la muncă”, a explicat Sonia Nawrocka.
Aceste costuri se reflectă în pierderea productivității și absenteism, dar și în „prezenteism” – atunci când angajații vin la serviciu, dar performanțele lor sunt afectate de probleme de sănătate, în special mintală.
Cifrele se bazează pe datele din 2015 furnizate de Eurofound. Institutul așteaptă publicarea unui nou sondaj în 2025, întârziat din cauza pandemiei, pentru a continua analiza și a compara evoluțiile riscurilor la locul de muncă.
În urma concluziilor, ETUI cere Comisiei Europene să prezinte o directivă care să întărească măsurile de prevenire a riscurilor psihosociale și să ofere angajatorilor îndrumări clare în domeniul sănătății mintale la locul de muncă.
Deși nu există o soluție universală, implicarea lucrătorilor în procesele de prevenție este considerată esențială.
