Cât de sănătoși sunt tinerii din UE? România, pe primul loc la percepția unei stări de sănătate foarte bune

Nouă din zece tineri care locuiesc în Uniunea Europeană (UE) s-au declarat în formă bună sau foarte bună în 2024, potrivit datelor Eurostat, scrie Euronews.com.

Această cifră a înregistrat o ușoară scădere față de 2010, când 92% dintre tineri aveau aceeași percepție, procentul ajungând la 90,1% în 2024.

Țările cu cele mai scăzute și cele mai ridicate niveluri de percepție a sănătății

Tinerii cu vârste între 16 și 29 de ani din Suedia, Finlanda și Danemarca sunt cei mai puțin dispuși să declare că au o stare de sănătate bună sau foarte bună.

În schimb, în România, 98,2% dintre tinerii din această categorie de vârstă spun că se simt sănătoși, urmată de Grecia (97,7%) și Croația (96,2%). Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sănătatea drept „o stare de bunăstare fizică, mentală și socială completă, și nu doar absența bolii sau infirmității”.

Ce factori influențează percepția asupra sănătății?

Percepția asupra stării de bine poate fi influențată atât de standardele generale de sănătate din UE, cât și de diferențele sociale și culturale.

Venitul joacă, de asemenea, un rol important. În 2024, 86,7% dintre tinerii din grupa cu venituri cele mai mici s-au considerat sănătoși, comparativ cu 94% dintre cei mai bogați. Cea mai mare diferență între aceste două grupuri a fost înregistrată în Țările de Jos (22,9 puncte procentuale), urmate de Finlanda (16,9%) și Irlanda (10,6%). Cele mai mici diferențe au fost în Slovacia (0,3%), Cipru (0,5%), Malta și Grecia (ambele cu 0,8%).

Cât de frecvente sunt problemele cronice la tineri?

Afecțiunile cronice, precum cancerul, accidentul vascular cerebral și diabetul, afectează 16,3% dintre tinerii din UE.

Potrivit OMS, aceste probleme de sănătate pe termen lung reprezintă principala cauză de mortalitate și dizabilitate la nivel mondial.

Femeile tinere sunt mai predispuse la astfel de probleme decât bărbații, acest model fiind prezent în 22 de state membre ale UE. Cea mai mare diferență se observă în Finlanda, unde femeile sunt cu aproape 11% mai afectate decât bărbații, urmată de Danemarca (7,1%) și Suedia (6,8%).

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE