Rata totală a fertilității în Uniunea Europeană – indicatorul care arată numărul mediu de copii născuți de o femeie – a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii peste 60 de ani, scrie Euronews.com.
Potrivit datelor, rata fertilității aproape că s-a înjumătățit în ultimele șase decenii, coborând de la 2,62 copii per femeie în 1964 la 1,34 în 2024.
Diferențe mari între țările europene
În 2024, rata fertilității variază semnificativ de la o țară europeană la alta. În Uniunea Europeană, valorile merg de la 1,01 copii per femeie în Malta, cel mai scăzut nivel, până la 1,72 în Bulgaria, una dintre cele mai ridicate rate din blocul comunitar.
La nivelul întregii Europe, Muntenegru are cea mai mare rată a fertilității, de 1,75, urmat de Bulgaria (1,72), Georgia (1,69) și Albania și Serbia (ambele 1,64).
În schimb, în rândul marilor economii europene, Franța conduce clasamentul, cu o rată a fertilității de 1,61 copii per femeie. Regatul Unit se apropie de acest nivel, cu 1,56, deși cele mai recente date disponibile sunt din 2023.
Germania se situează puțin peste media Uniunii Europene, cu 1,36, în timp ce Spania are una dintre cele mai scăzute rate, de 1,10, urmată de Italia, cu 1,18 copii per femeie.
În Turcia, cea mai populată țară dintre statele membre și candidate la UE, rata fertilității a scăzut puternic în ultimul deceniu și a ajuns la 1,48.
În țările nordice, Islanda are cea mai ridicată rată, de 1,56, urmată de Danemarca (1,47), Norvegia (1,45) și Suedia (1,43). Finlanda, însă, se situează sub media europeană, cu 1,25.
Alte exemple includ Irlanda (1,47), Belgia (1,44), Ungaria (1,41), Austria (1,31), Grecia (1,24) și Polonia (1,14).
Europa nu este un caz izolat
Potrivit Băncii Mondiale, rata fertilității în Uniunea Europeană se află sub nivelul de înlocuire a populației de 2,1 copii per femeie încă din anii 1970.
Specialiștii spun însă că fenomenul nu este specific doar Europei. Un purtător de cuvânt al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) Europa a explicat pentru Euronews Health că scăderea fertilității este în concordanță cu teoria tranziției demografice.
Aceasta arată că accesul mai mare la educație, contracepție și schimbările socio-economice influențează deciziile privind întemeierea unei familii și structura populației.
La nivel global, numărul țărilor în care rata fertilității este sub nivelul de înlocuire ar putea crește de la aproximativ jumătate dintre state în 2018 (103 din 204) la 155 până în 2050 și 198 până în 2100, adică peste 97% dintre statele lumii.
De ce scade fertilitatea
Explicațiile pentru diferențele dintre țări sunt complexe. Julia Hellstrand, cercetătoare la Universitatea din Helsinki, spune că factorii care explicau în trecut diferențele dintre state au devenit mai puțin relevanți.
De exemplu, țările nordice, cunoscute pentru politicile generoase de sprijin pentru familii, au înregistrat și ele scăderi puternice ale fertilității, ceea ce sugerează că politicile publice nu pot explica singure fenomenul.
Experții subliniază că deciziile privind numărul de copii sunt influențate de factori precum costul locuințelor, dimensiunea locuințelor, creditele ipotecare, costurile creșterii unui copil și dificultatea de a echilibra viața profesională cu cea de familie.
Multe guverne au introdus măsuri pentru a încuraja natalitatea, cum ar fi plăți directe pentru copii, beneficii fiscale, servicii de îngrijire a copiilor subvenționate sau concedii parentale. Cu toate acestea, efectele acestor politici asupra fertilității rămân incerte și inegale.
O tendință accentuată în ultimul deceniu
În ultimii zece ani, rata fertilității a continuat să scadă în majoritatea țărilor europene. În Uniunea Europeană, indicatorul a coborât de la 1,54 în 2014 la 1,34 în 2024.
Turcia a înregistrat cea mai mare scădere, de 0,69 copii per femeie, echivalentul unei reduceri de aproximativ 32%.
Declinuri semnificative au fost observate și în Finlanda și Lituania (0,46), Suedia (0,45), Irlanda (0,42), Letonia (0,41), Franța (0,39), Islanda și Malta (0,37) și Estonia (0,36).
Potrivit cercetătorilor, scăderea natalității este determinată în principal de reducerea numărului de prime nașteri, care explică aproximativ 82% din declinul total.
În același timp, ideea de a rămâne fără copii devine tot mai acceptată social, chiar dacă sondajele arată că multe persoane ajung, în final, să aibă mai puțini copii decât și-ar dori în mod ideal.
Totuși, există și câteva țări unde fertilitatea a crescut în ultimii ani, printre care Bosnia și Herțegovina, Serbia, Portugalia și Bulgaria.
