Alianța Nord-Atlantică ia în calcul să renunțe la obiceiul de a organiza summituri anuale. Informația a fost confirmată de mai multe surse oficiale pentru publicația Reuters.
Unul dintre motive ar fi chiar președintele american, care, în ultimele luni, i-a criticat constant pe aliați. Printre altele, Trump a fost nemulțumit de cheltuielile militare ale statelor membre și le-a acuzat că nu au sprijinit Statele Unite în războiul din Iran.
Summituri mai rare pentru a evita conflictele
În cele aproape opt decenii de la fondare, NATO nu a avut o anumită frecvență în organizarea summiturilor. Totuși, începând cu 2021, alianța a avut câte o reuniune în fiecare an. Va fi organizată una și anul acesta, în perioada 7-8 iulie la Ankara.
Potrivit agenției Reuters, care citează oficiali din state membre, unii aliați vor acum o reducere a frecvenței. Două dintre surse au precizat că, în acest fel, ar fi evitate noi tensiuni între președintele american și restul aliaților. O opțiune ar fi organizarea summiturilor la fiecare doi ani, însă ultimul cuvânt îi va aparține secretarului general, Mark Rutte.
Critici dure din partea lui Trump
Relația dintre Washington și aliații NATO s-a deteriorat în ultimele luni, în special din cauza nemulțumirilor exprimate de Donald Trump privind contribuțiile militare și sprijinul în conflictele recente.
Donald Trump, președintele SUA: „Cred că NATO a comis o greșeală uriașă că nu a a fost acolo (împotriva Iranului, n.red.). Pur și simplu nu a fost acolo. De ce am fi acolo pentru ei dacă ei nu sunt acolo pentru noi? Nu au fost acolo pentru noi. Și vreau să vă spun că sunt foarte dezamăgit de NATO. Foarte. Cred că acest lucru a lăsat o cicatrice pe NATO, una care nu va dispărea niciodată, cel puțin nu din punctul meu de vedere. NATO e un tigru de hârtie.”
Un email scrus din Pentagon inflamează relațiile cu aliații
Cel mai recent exemplu este un email scurs din Pentagon săptămâna trecută, care a stârnit îngrijorare în rândul oficialilor din Bruxelles și Madrid. Acesta dezvăluia o listă de opțiuni punitive pentru aliații care au refuzat să sprijine războiul cu Iranul. Documentul menționa și propunerea de a suspenda Spania din NATO. Veștile i-au prins pe liderii europeni în plin summit în Cipru.
Pedro Sanchez, prim-ministrul Spaniei: „Nu ne bazăm pe e-mailuri, ci pe documente oficiale și pe pozițiile adoptate, în acest caz, de Guvernul Statelor Unite. Poziția Guvernului Spaniei este clară: colaborare deplină cu aliații, dar întotdeauna în cadrul legislației internaționale.”
Opțiunea de a suspenda Spania din alianță ar avea un efect limitat asupra operațiunilor militare ale SUA, dar un impact simbolic semnificativ. Totuși, excluderea sau suspendarea nu sunt opțiuni.
Măsuri simbolice, dar fără retragere din NATO
Potrivit informațiilor din scrisoarea care circulă la Pentagon, Statele Unite nu iau în calcul retragerea din NATO și nici închiderea sau reducerea bazelor militare din Europa, așa cum se vehicula anterior. Cu toate acestea, planul pune și mai multă presiune pe relațiile deteriorate în cadrul Alianței după cazul Groenlanda și războiul din Iran.
Totodată, Washingtonul ar examina și suspendarea țărilor pe care le consideră „dificile” din poziții importante sau prestigioase în cadrul Alianței. O altă opțiune presupune revizuirea poziției Statelor Unite față de Insulele Falkland din sudul extrem al continentului sud-american. Insulele sunt în prezent controlate de Marea Britanie, dar sunt revendicate de Argentina.
