Diverse modele de inteligență artificială sunt deja utilizate și în domeniul medical. Unele pot detecta chiar și stresul cronic, pe baza căruia se pot depista diverse afecțiuni sau boli. Astfel, inteligența artificială poate detecta primul marker biologic al stresului cronic pur și simplu interpretând scanările medicale.
Inteligența artificilă poate detecta stresul cronic
Noul studiu, care încă nu a fost publicat în vreo revistă de specialitate, arată că un model de inteligența artificială cu învățare profundă analizează tomografiile toracice de rutină, iar pe baza lor, oamenii de știință pot identifica un marker biologic unic în felul său pentru stresul cronic.
Stresul cronic poate contribui la dezvoltarea unor boli grave, cum ar fi bolile de inimă, depresia sau obezitatea. Cu toate acestea, până în prezent, profesioniștii din domeniul medical nu dispuneau de o metodă obiectivă și scalabilă pentru a măsura impactul stresului cronic.
Noua cercetare, care va fi prezentată săptămâna viitoare, la reuniunea Societății Radiologice din America de Nord (RSNA), a colectat date de la aproape 3.000 de pacienți. Aceste date au inclus tomografii ale glandelor suprarenale, sondaje privind stresul, nivelurile de cortizol și alte date privind sănătatea care pot indica stresul pe termen lung.
Cercetătorii au utilizat apoi un model de învățare profundă bazat pe inteligență artificială, pe care l-au dezvoltat, care poate măsura dimensiunea glandelor suprarenale ale pacientului, pe baza scanărilor efectuate. Aceste date au fost comparate cu alte măsurători ale stresului efectuate de echipa respectivă asupra pacienților, precum indicele de masă corporală (IMC), tensiunea arterială și ritmul cardiac.
Glandele suprarenale sunt responsabile de producerea și reglarea hormonilor care controlează metabolismul, sistemul imunitar, tensiunea arterială și răspunsurile la stres. Cercetătorii le numesc „barometru biologic” pentru măsurarea stresului în organism. Pacienții care au acuzat stres înainte de studiu aveau un volum suprarenal mai mare, împreună cu niveluri mai ridicate de cortizol și riscuri de insuficiență cardiacă.
„Pentru prima dată, putem vedea efectele pe termen lung ale stresului asupra organismului, folosind o scanare pe care pacienții o fac deja în fiecare zi în spitalele din toată țara”, a declarat Shadpour Demehri, profesor de radiologie și coautorul raportului respectiv.
Shadpour Demehri a precizat că „nu a existat o modalitate de a cuantifica efectele cumulative ale stresului cronic”, în afară de chestionarele completate de pacienți sau de markeri precum inflamația cronică sau creșterile de cortizol, care sunt „foarte dificil de obținut”.
Cercetătorii au afirmat că modelul lor de inteligență artificială poate fi utilizat pentru a identifica „o varietate de boli” asociate cu stresul la persoanele în vârstă.
Studiul nu a fost încă publicat într-o revistă de specialitate.
