Ciuma, boala care a ucis milioane de oameni în Evul Mediu, revine în atenția autorităților sanitare după moartea suspectă a unei cercetătoare din Siberia. Femeia a murit în urma unei pneumonii de origine necunoscută, iar cazul a ridicat suspiciuni privind o posibilă infecție cu ciumă pneumonică. Organizația Mondială a Sănătății a cerut explicații Rusiei, în timp ce autoritățile europene monitorizează situația. Cât de mare este, însă, riscul ca boala să reapară în Europa?
Cazul a fost înregistrat în orașul Irkutsk, din Siberia, unde o cercetătoare a murit în urma unei afecțiuni pulmonare a cărei cauză nu a fost stabilită. Decesul a ridicat suspiciuni privind o posibilă infecție cu ciumă pneumonică, una dintre cele mai periculoase forme ale bolii, potrivit Euronews.com.
Autoritățile ruse au transmis însă că nu au fost confirmate cazuri de ciumă în regiune, iar testele efectuate persoanelor care au intrat în contact cu femeia au avut rezultate negative.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a solicitat informații suplimentare pentru clarificarea circumstanțelor decesului și și-a oferit sprijinul autorităților din Rusia.
Ciuma nu a dispărut. Unde mai există boala care a devastat Europa
Deși Europa nu se mai confruntă de zeci de ani cu transmiterea locală a ciumei, bacteria responsabilă de apariția bolii continuă să circule în anumite regiuni ale lumii.
Potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), ciuma nu mai circulă în mod obișnuit pe continent de peste 50 de ani.
Boala este provocată de bacteria Yersinia pestis, care se găsește în mod natural la anumite mamifere mici, în special la rozătoare, și la puricii care le parazitează.
Oamenii se pot infecta prin mușcătura puricilor purtători ai bacteriei sau prin contact direct cu țesuturile și fluidele animalelor infectate. În cazul ciumei pneumonice, transmiterea se poate produce și între persoane, prin particule respiratorii eliminate de bolnavi.
Potrivit OMS, ciuma rămâne endemică în mai multe regiuni din Africa, Asia și cele două Americi.
Între 2019 și 2025, cele mai multe cazuri umane raportate au fost înregistrate în Madagascar și Republica Democrată Congo.
În Madagascar, ciuma bubonică apare aproape în fiecare an, în special în sezonul epidemic, care se întinde, de regulă, din septembrie până în aprilie.
Boala este prezentă sporadic și în Statele Unite, unde sunt raportate, în medie, aproximativ șapte cazuri anual, în special în zonele rurale din vestul țării.
Ciuma bubonică și ciuma pneumonică. Care este cea mai periculoasă formă
Ciuma se manifestă sub trei forme principale: bubonică, pneumonică și septicemică.
Ciuma bubonică este cea mai frecventă formă a bolii și apare, de regulă, după mușcătura unui purice infectat. Printre simptome se numără febra, frisoanele, starea generală de rău și inflamarea dureroasă a ganglionilor limfatici.
Ciuma pneumonică afectează plămânii și este considerată cea mai periculoasă formă din perspectiva transmiterii între oameni. Infecția poate evolua extrem de rapid și poate provoca decesul dacă pacientul nu primește tratament la timp.
Ciuma septicemică apare atunci când bacteria ajunge în sânge și se înmulțește, provocând o infecție generalizată care poate duce la complicații severe.
Spre deosebire de marile epidemii din trecut, ciuma poate fi tratată în prezent cu antibiotice. Medicii subliniază însă că diagnosticarea rapidă și administrarea imediată a tratamentului sunt esențiale pentru supraviețuirea pacienților.
Autoritățile europene monitorizează cazul din Rusia. Ce spune OMS despre riscul unei epidemii
Moartea cercetătoarei din Siberia a atras atenția autorităților sanitare europene, chiar dacă suspiciunea de ciumă pneumonică nu a fost confirmată.
Comisia Europeană a inclus incidentul pe agenda reuniunii Comitetului pentru Securitate Sanitară din 7 octombrie, pentru a analiza informațiile disponibile și eventualele riscuri pentru statele membre.
La rândul său, ECDC a precizat că nu există dovezi privind apariția unor cazuri secundare sau a unei transmiteri susținute de la persoană la persoană.
OMS consideră că riscul pentru regiunea europeană rămâne foarte scăzut.
Spania și restul Europei, fără transmitere locală de zeci de ani
Spania se numără printre statele europene în care ciuma nu a mai fost transmisă local de zeci de ani. Cu toate acestea, autoritățile sanitare continuă să supravegheze boala.
În aprilie 2026, Comisia de Sănătate Publică din Spania a actualizat protocolul național privind ciuma, inclusiv definițiile cazurilor suspecte și confirmate, caracteristicile epidemiologice și procedurile de raportare.
Actualizarea a avut loc înaintea incidentului din Siberia și face parte din măsurile de prevenție și supraveghere epidemiologică.
Specialiștii atrag atenția că existența bacteriei în alte regiuni ale lumii nu înseamnă că Europa se află în pragul unei noi epidemii.
Sistemele moderne de supraveghere, identificarea rapidă a persoanelor infectate și tratamentele cu antibiotice reduc considerabil riscul răspândirii bolii.
Deși ciuma nu a fost eradicată la nivel mondial, situația sanitară actuală este radical diferită de cea din secolul al XIV-lea, când Moartea Neagră a provocat moartea a milioane de oameni în Europa.
